Nr. 623 (33)

A FOST   - Colocviul romanului românesc 2012. A V-a ediţie a proiectul Uniunii Scriitorilor din România a avut loc în perioada 3-6 mai la Călimăneşti şi Alba Iulia. Au participat: D.R. Popescu, Nicolae Breban, Marta Petreu, Petru Cimpoeşu, Radu Aldulescu, Gabriel Chifu, Nichita Danilov, Horia Gârbea, Radu Pavel Gheo, Radu Mareş, Dan Stanca, Alexandru Vlad, Varujan Vosganian. Juriul, format din Nicolae Manolescu, Gabriel …

Prima măsură a guvernului Ponta a fost cea firească: majorarea salariilor cu 8% de la 1 iunie, celelalte procente de majorare urmînd să fie acordate din decembrie. S-a evitat astfel perturbarea alegerilor parlamentare, a doua tranşă de majorare nesuprapunîndu-se cu data alegerilor. Există şi Legea responsabilităţii fiscale, care prevede că nu se pot face majorări salariale cu şase luni înainte de alegeri. De asemenea, premierul …

Evenimentele se succed cu repeziciune pe scena politică. Internațională sau românească. Dincolo de simpatiile fiecăruia dintre noi sau antipatiile altora, nu putem constata decît adevărul. Doar adevărul – cu o formulă a regretatei jurnaliste Anna Politkovskaia, care nu folosește la nimic. Adevărul nu e nici socialist, nici capitalist. Este adevăr. Poate fi asumat? Greu de spus. Dacă cineva vede/aude ceva, adversarii văd/aud/ scriu alt­ceva. …

Îl vor fi luat vreunii în serios pe Ponta atunci cînd a anunțat că noul guvern va fi cel mai cinstit și mai competent pe care România l-a avut? De fapt, poate că noul premier nici n-a greșit afirmînd asta, în fond totul depinde de termenii de comparație. Totuși, scandalurile (rezolvate) legate de prezen­ța lui Victor Alistar și a Corinei Dumitrescu în guvern, veșnica piatră …

După o campanie intensă, violentă uneori – barometru al mizei și situaţiei politico-economice complexe pe care Franţa o traversează –, urnele l-au desemnat pe François Hollande drept președinte al ţării pentru următorii 5 ani, readucînd la funcţia supremă un socialist și reînnodînd, după șapte ani de dominaţie a dreptei la Palatul Elysée, firul cu epoca mitterrandiană a anilor ’80. Surpriza turului al doilea o constituie …

Va urma potopul după înfrîngerea lui Sarkozy? Va fi Franţa destabilizată, atît social şi economic, cît şi politic? Unii comentatori politici şi economici credeau, mai ales în mass-media conservatoare anglo-saxonă, că alegerea lui François Hollande va arunca Franţa într-un fel de socialism desuet şi va fi imediat sancţionată de „pieţe“. Şi mulţi comentatori români, consumatori de presă transatlantică, s-au lăsat seduşi de acelaşi stereotip. În …

Norman Manea, unul dintre cei mai apreciaţi prozatori şi eseişti români, se află, săptămîna aceasta, în România. Luni, 14 mai, autorul a susţinut un dialog cu cititorii, la ora 19.00, la Librăria Bastilia din Bucureşti. Evenimentul a fost organizat de revista Observator cultural şi Editura Polirom, în colaborare cu Bastilia Librarium. La dialogul cu cititorii, au luat parte, alături de autor, Carmen Muşat, …

Proza lui Norman Manea are un caracter (auto)biografic uneori mascat, deviat, alteori aproape manifest. Inclusiv romane precum Atrium, Captivi, Zilele şi jocul, ceva mai puţin Plicul negru sau Vizuina, „încifrează“ biografeme recognoscibile după ce i-ai parcurs nu mai puţin numeroasele volume confesive de convorbiri. În cele mai intense pagini ale sale, în povestirile „de lagăr“, în Anii de ucenicie ai lui August Prostul şi în …

Găsesc bizar dezinteresul cronicarilor faţă de ediţia secundă a Captivilor lui Norman Manea, cu atît mai mult cu cît prozatorul are „antecedente“ pe teritoriul rescrierii: Plicul negru (1995) nu fusese o simplă reeditare a romanului din 1986, ci, dimpotrivă, restaurase chipul unui manuscris mutilat de cenzură şi hipercodificare, iar varianta Anilor de ucenicie ai lui August Prostul, publicată în 2004, marchează o revizuire a ineditului …

S-a speculat mult, în ultimii ani, asupra unor fracturi care ar exista între generaţiile noastre literare şi – mai larg – asupra unei diferenţe fundamentale de perspectivă, de la insider-ii epocii socialismului real la tinerii şi foarte tinerii comentatori apăruţi şi afirmaţi după 1990. Dincolo de etichetele folosite în mod curent, în orice epocă, în legătură cu tînăra generaţie („lipsită de respect“, „fără repere“, „ignorantă“, …

Trebuiau să vină de la Timişoara la Bucureşti, în această săptămînă, Viorel Marineasa şi Daniel Vighi – scriitori reprezentativi ai generaţiei postmoderniste româneşti. I-am invitat pe amîndoi la Formula 3 şi pentru că, în ultimii douăzeci de ani, numele lor s-au regăsit pe copertele unor volume scrise „la patru mîini“. Grupajul din următoarele pagini a fost conceput ca preambul al dialogului pe care îl anunţasem …

Viorel Marineasa nu este – n-a fost, de altfel, niciodată – un autor răsfăţat de cronicarii literari. Prozator discret şi deloc prolific, Marineasa este creatorul unui univers ficţional „de frontieră“, articulat la intersecţia cu reportajul şi eseul. Experimental fără să-şi piardă interesul pentru epic, scriitorul timişorean a debutat în 1988 cu romanul Litera albă, rescriere în cheie postmodernistă a romanului unui „ţăran luminat“, gazetar şi …

Am scris, pînă azi, despre trei dintre cărţile lui Daniel Vighi. De fiecare dată, nu am ezitat să-mi formulez rezervele. Ceea ce însă nu am reuşit să exprim suficient de clar era „amănuntul“ că rezervele cu pricina vizau, de fapt, scrisul unui autor pentru care aveam/am o mare preţuire – pentru prozator ca şi pentru eseist ori pentru intelectualul cu atitudine civică articulată, credibilă. Căci …

N-am fost decît o singură dată la Timişoara, în studenţie, într-o lună mai, cînd tot oraşul era înverzit, curat, primitor. Asta se întîmpla, ehei!, acum vreo 25 de ani. După Revoluţie, n-am mai ajuns niciodată la Timişoara, ceea ce ar fi o mare bilă neagră ce s-ar adăuga lîngă numele meu, o mare absenţă, un loc gol într-o biografie spartă, o realitate ciuntită, pentru care …

Istoricul Florin Constantiniu, plecat de curînd dintre noi (8 aprilie 1933 - 13 aprilie 2012), a fost un istoric profesionist, cu contribuţii semnificative la desluşirea vremurilor de odinioară, cu elucidări interesante ce se cuvin salutate. El nu a fost însă, din păcate – pentru el, dar şi pentru ansamblul domeniului – un nume mare. Din perspectiva participării lui la viaţa comunităţii, a civismului şi a …

„Povestaşul“ ne scoate în faţă patru cu­tii, pline ochi, care mai de care mai ofer­tantă. Rubrica din Observator cultural, „Co­moara din cutiile de pantofi“, devine, iată, carte. Cum rubrica îi dă înainte, în­tre­barea e cîte astfel de cutii aţi numărat pînă acum? Cutiile sînt mai multe decît patru, nu le mai ştiu exact numărul, în tot cazul, am sca­nat o lună fişe îngălbenite de …

Deplasarea spre roşu, noul roman al lui Radu Mareş, vine, la un an după ce prozatorul clujean a primit premiul USR pentru proză, cu o propunere foarte diferită faţă de cel premiat cu un an în urmă, Cînd ne vom întoarce. Dacă acolo aveam o poveste dramatică, germinată în aerul frust şi taciturn al une comunităţi rurale din Transilvania – spaţiu închis într-o matrice rigidă, …

În cazul lui Yasunari Kawabata (singurul scriitor japonez care a cîştigat Nobelul), destrămarea tragică a propriei familii – cu inerentele traume suferite de copilul rămas orfan de la trei ani –, precum şi experienţa războiului au devenit elemente autobiografice care i-au infuzat întreaga operă, căpătînd cel mai des forma insecurităţii emoţionale şi a distanţei pe care personajele sale o resimt acut faţă de alte fiinţe, …

Scurt istoric. De la o precară ordine şi stabilitate, Legea Educaţiei confecţionata de Funeriu – un mare specialist în analiza pixelilor –, asistat de o învăţătoare(!) pe post de consilier, a împins întregul sistem de învăţămînt în abis. O lege trecută mai apoi prin Parlament în regim de urgenţă, fără o serioasă dezbatere publică. Prezentată cu ifose ca un cod de norme moderne şi europene …

Istoria nu este o știință, cu asta unii dintre noi ne-am obișnuit. Dar atunci, la ce bun istoria? O mulțime de răspunsuri stau la pîndă, și nu e în intenția mea să le consemnez acum. Din anii 1930, de cînd se face istoria mentalităților, apoi din anii 1970, cînd unii istorici au superbia să afirme că istoria e un gen cvasiliterar (spre deosebire de ce …

În caz că nu știți foarte precis ce înseamnă, iată (conform Wikipedia): „însemn distinctiv utilizat de un individ, organizație comercială sau altă persoană juridică pentru a identifica un produs sau serviciu în fața poten­țialilor consumatori și pentru a arăta că toate produsele ce o poartă provin dintr-o sursă unică, pentru a face distincția între produsele sau serviciile proprii și cele ale altor entități. O marcă …

O apariție editorială discretă – chiar dacă marcată de o lansare cu ștaif la Academia de Artă –, dar importantă și pentru piața de carte (de artă) românească cred că poate fi considerat albumul-catalog Colecția Regală de Artă Contemporană (Editura UNArt, 2011). O izbutită realizare tipografică ce apare sub semnătura unui tînăr critic și istoric de artă, Adrian Buga. O călduroasă prefață, …

„Stephen King is an immensely inadequate writer on a sentence-by-sentence, paragraph-by-paragraph, book-by-book basis.“ Harold Bloom – Dumbing Down American Readers „Most books about writing are filled with bullshit.“ Stephen King – On Writing Mecanismul călătoriei în timp din 11/22/63 este, deci, următorul: dacă Jake Epping, profesorul de engleză din Maine, stă numai o zi sau un întreg deceniu în trecut, la întoarcerea în prezent …

Timișoara a devenit, în ultimii ani, scena unor desfășurări de forțe teatrale în mod deosebit interesante – în principal, prin dezvoltarea Teatrului Național „Mihai Eminescu“, care-și multiplică exponențial sălile, la fel ca și secțiunile festivalului (inițial de dramaturgie românească) pe care-l organizează în fiecare an în luna mai. Însă capitala Banatului are încă două teatre dramatice, care împart o sală multifuncțională cu aproximativ 160 de …

Teatrul Odeon, București Șefele de Werner Schwab Traducere de Dan Stoica Regia: Sorin Militaru Scenografia: Alina Herescu Muzica: Ada Milea Cu: Coca Bloos, Emilia Dobrin, Dorina Lazăr Joi, 10 mai, ora 19.00 (Sala Majestic)   Teatrul German de Stat, Timişoara Shaking Shakespeare, pastorală tragico-comico-istorică după William Shakespeare de Lia Bugnar Regia: Radu-Alexandru Nica Decorul şi costumele: Dragoş Buhagiar Muzica: Vlaicu Golcea Coregrafia: Florin Fieroiu …

Ediţia a XVI-a a Festivalului Filmului European (FFE), evenimentul cinematografic tradiţional al lunii mai, a început la Bucureşti, pe 4 mai, urmînd a continua în Capitală pînă pe 13 mai, cu proiecţii la Cinema Studio, Cinemateca Eforie şi CinemaPRO (gala de deschidere).   Festivalul este organizat de Institutul Cultural Român, în parteneriat cu Reprezentanţa Comisiei Europene în România, Uniunea Cineaştilor din România şi Arhiva …

Prezentat în deschiderea Festivalului Filmului European (3-13 mai 2012, Bucureşti) – Le Havre poartă numele portului industrial din nordul Franţei, în care se desfăşoară acţiunea filmului. Regizat de Aki Kaurismäki, poate cel mai cunoscut regizor finlandez al momentului, filmul este o poveste emoţionantă de­spre solidaritatea celor încercaţi de viaţă, o fabulă morală şi o poveste sentimentală despre cum ar putea fi lumea dacă fiecare dintre …

Albumul colectiv New Polish Music for Choir, în care este prezent şi compozitorul român de origine poloneză Adrian Mociulschi, cu piesa Agnus Dei, a primit recent, pe 26 aprilie, o importantă distincţie în cadrul Galei Premiilor Fryderyk. Adrian Leonard Mociulschi a absolvit Academia de Muzică din Bucureşti în 1997, ca şef de promoţie (la clasa academicianului Ştefan Niculescu), şi Institutul Teologic Romano-Catolic din Bucureşti, în …

„...în vreme ce la Antici opera este concepută ca un microcosm – ceea ce ne autorizează să gîndim că există în afara ei, în macrocosm, un criteriu obiectiv sau, mai mult, substanţial al Frumosului –, la Moderni opera nu capătă semnificaţie decît prin referire la subiectivitate; la Contemporani, ea devine expresia pură şi simplă a individualităţii: stil cu totul particular ce nu se mai vrea …

Pesemne că marii noştri analişti politici (mai mult politici, mai puţin politicoşi), nu-ngăduie, în tagma lor selectă, intruşi ca mine, care n-am onoarea să fiu, ca dumnealor, politolog. Şi totuşi, eu am scris (de la „măsuţa“ asta, vorba unui bade) şi dat publicităţii (cf. www.agentiadecarte.ro, 29 august 2010, şi www.cotidianul.ro, – care, a doua zi, a reluat textul) această Scrisoare nedeschisă încă Stimate domnule Crin …

Către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (MECTS), privind problemele acreditării revistelor ştiinţifice din domeniile umaniste de către Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice (CNCS)    În această scrisoare deschisă doresc să fac câteva sesizări şi propuneri argumentate, în primul rând, cu privire la concepţia şi procedura acreditării de către CNCS a revistelor ştiinţifice din domeniul Ştiinţelor Umaniste din România şi, …

În Desant’83, Emil Paraschivoiu are în textul (Sic) următorul paragraf: „ştiaţi că... există o carte (una singură!) pe care o cumpăr oricînd o văd într-un anticariat (pentru că nu suport ideea de a fi acolo) şi pe care, dacă nu mai găsesc cui s-o dăruiesc, mi-o păstrez: Craii de Curtea-Veche...“. Subscriu pe deplin, ca mîndru posesor al exemplarului 722 din prima ediţie Perpessicius a …

Un.Education este o analiză teoretică şi practică a modelelor posibile create de domeniul specific al studiilor superioare în arta. Proiecutl reuneşte mai mulţi teoreticieni şi artişti din România (Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara) şi din străinătate, care au predat, au scris sau au ridicat problema educaţiei artistice în proiectele lor.   Va prezentăm în format pdf Suplimentul intitulat Un.Education. Reflecţii despre viitorul educaţiei artistice, inclus în …