Nr. 621 (42)

A FOST   - Voyage, Voyage. Joi, 19 aprilie, la Librăria Bastilia, Nadine Vlădescu a propus o ediţie Voyage, Voyage despre Africa şi Sahara, cu Daniela Zeca-Buzura şi Adrian Georgescu. Cartea-suport, Ceai în Sahara de Paul Bowles, iar filmul proiectat a fost cel omonim, în regia lui Bertolucci.- Future Shorts România. Pe 21 aprilie, la Palatul Bragadiru, Bucureşti, s-a desfăşurat prima ediţie a Future …

Într-o lume avidă de divertisment şi mondenităţi, care pune mare preţ pe superficialitate şi spectacol de prost-gust, existenţa unui canal de televiziune precum ARTE – acronimul pentru Association Relative à la Télévision Européenne – demonstrează că se poate face performanţă în audio-vizual mizînd pe cultură. Timp de douăzeci de ani, ARTE s-a impus nu doar prin programe şi colaboratori de calitate, ci, mai cu seamă, …

În plină recuperare a organelor interne după festinul culinar pascal – remarcînd intensitatea anunțurilor publicitare dedicate arsurilor stomacale și altor inadecvări digestive, am putea spune că sîntem un popor care stă mult pe vine, reclama cu „Tu cît timp ai stat la toaletă?“ părîndu-mi-se absolut constructivă – și cu năzuința altor zile de odihnă și distracție cu prilejul zilei de 1 Mai, sărbătoarea oamenilor muncii, …

Unul dintre scopurile declarate ale lui Crin Antonescu e eliminarea PDL-ului ca partid politic de pe scena politică românească, „din motive de igienă“ (apropo: nu visa Traian Băsescu la un moment dat la eliminarea PSD-ului din peisajul politic autohton?). Poate că prin asta președintele penelist vrea să dea de înțeles că vrea să elimine și modul pedelist de a face politică, dar calea pe care …

Se împlinesc în aceste zile douăzeci de ani de la vizita Regelui Mihai în România, din 25-27 aprilie 1992. Răsfoiesc cartea editată de Sorin Dumitrescu – Majestate, nu pleca!, o culegere a celor mai vibrante texte care s-au scris cu ocazia acelei vizite şi poate cel mai complet material apărut după eveniment. Semnează acolo Gabriel Liiceanu, Alexandru Paleologu, Octavian Paler, Cornel Nistorescu, Emil Hurezeanu, Andrei …

Încă un an, încă o Gală teatrală. În 2012, nominalizările au fost stabilite de un juriu format din criticii de teatru Monica Andronescu, Ion Cocora şi Ion Parhon, iar premiile au fost decise de un cvintet format din Puiu Antemir, scenograf, Ion Cazaban, critic, Mircea Morariu, critic, Rodica Negrea, actriţă, şi Ludmila Patlanjoglu, critic. Ediția a fost una aniversară, iar schimbarea locului de desfășurare a …

În 2012, Gala Uniter a revenit în locul care a oferit prima găzduire, în urmă cu douăzeci de ani: Teatrul Odeon. Un loc mai intim şi mai primitor şi, ca urmare, o gală mai lipsită de formalism, în ciuda personalităţilor prezente (principesa Margareta şi principele Radu, ministrul Culturii, Kelemen Hunor, primarul Capitalei, Sorin Oprescu, actriţa Jacqueline Bisset etc.).   Spre deosebire de anul trecut, …

La această ediție, Gala Premiilor Uniter a împlinit 20 de ani – cea dintîi festivitate a avut loc în 1993, pe aceeași scenă, a Teatrului Odeon din București. Cu ocazia aniversării, Uniunea Teatrală din România a făcut publică înregistrarea acestei prime Gale și, în ciuda calității mult scăzute a imaginii, emoția și bucuria tuturor celor din sală e contagioasă. În 1993, nu prea rămîneau locuri …

De cinci ani încoace, premiul pentru critică acordat în cadrul Galei Uniter nu mai este unul competitiv, fiind decernat direct de Biroul național al Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru (AICT). În 2012, distincția i-a revenit Monicăi Andronescu, redactorul-șef al revistei online Yorick, autoare de cronici curente, paradoxal, un „gen“ mai greu de întîlnit, în ultima vreme, decît cărțile despre teatru. Încă o realitate care …

Premiul pentru cel mai bun spectacol Ultima zi a tinereţii, după Tadeusz Konwicki, regia Yuri Kordonsky, la Teatrul Naţional „Radu Stanca“, Sibiu Premiul pentru cea mai bună regie László Bocsárdi, pentru Caligula, la Teatrul Naţional „Marin Sorescu“, Craiova Premiul pentru cel mai bun actor în rol principal Sorin Leoveanu, pentru rolul titular din spectacolul Caligula, la Teatrul …

La început de aprilie, grupul CriticAtac a organizat la Chișinău o întîlnire, găzduită de un spațiu independent, Teatru-Spălătorie și avînd drept titlu „Unde e gîndirea politică azi?“. Era în ajun de 7 aprilie, data-fetiș a revoltelor stradale de acum trei ani din capitala Republicii Moldova – cu legătură sau fără…   Unul dintre punctele de plecare pentru întîlnire era dezbaterea unor teme care marchează viața …

Am împlinit vîrsta de 21 de ani la Moscova, unde am stat odinioară o singură zi; iată-mă acum, la mai bine de trei decenii, revenind aici în cu totul alt context: Teatrul Bulandra a fost invitat, în perioada 2-9 aprilie, la Festivalul Uniunii Teatrelor din Europa, să prezinte publicului rus două texte puternice: Dostoievski, Însemnările unui necunoscut (după romanul Satul Stepancikovo şi locuitorii săi) şi …

La ora primelor bilanţuri, de obicei istoricii pot fi întîlniţi, într-o perspectivă recapitulativă, mai degrabă prin revistele specializate, la rubrica „Necrolog“. Şi totuşi, atunci cînd, prin ţinuta lor profesională şi civică, merită atenţie, ei s-ar cuveni să se regăsească într-o manieră mai stăruitoare în dezbaterea publică. La urma urmei, preocuparea pentru trecut are acoperire, dincolo de pasiunea solitară a cîte unui amator de hobby, în …

Am ajuns la partea a III-a a dezbaterii despre independenţa şi moralitatea criticii „de întîmpinare“. Adina Diniţoiu, Bianca Burţa-Cernat (care va oferi cititorilor şi o continuare în numărul viitor), Sanda Cordoş şi Şerban Axinte intervin în această dezbatere. În numerele precedente ale revistei aţi putut citi punctele de vedere ale criticilor Paul Cernat, Bogdan Creţu, Daniel Cristea-Enache, Alex Goldiş, Antonio Patraş, Claudiu Turcuş. Întrebările orientative …

Ştim cu toţii – cei care activăm în zona literară, dar şi cititorii, mai mult sau mai puţin avizaţi, care frecventează această zonă – acest lucru: critica de întîmpinare a pierdut teren după ’90 (în mod firesc) şi a devenit o activitate de nişă, ce riscă din ce în ce mai mult să se închidă în propriu-i cerc şi să-şi piardă publicul cititor (marele public). …

Am urmărit cu interes textele publicate pînă acum de Observator cultural în cadrul anchetei despre „spiritul critic“ – manifestat sau, dimpotrivă, surdinizat – în cultura românească de azi. Le-am citit şi recitit, cu atenţie la argumente şi la propunerile explicite pe care le conţin, dar şi, în acelaşi timp, la non-spusul poate la fel de semnificativ, la sugestiile decodabile printre rînduri. Ancheta de faţă, alături …

De cînd critica literară (în acord, de alt­fel, cu democratizarea literaturii) şi-a cîştigat libertatea de a se prezenta ca un gen creator, adică, tot mai decis, de mai bine de jumătate de veac european şi cam tot de pe atunci (dar în alte circumstanţe) în spaţiul românesc, obiectivitatea nu se mai numără printre obligaţiile profesionale ale criticului. El poate, cel mult, să-şi asume şi să …

Asupra criticului literar se manifestă unele presiuni. Este cît se poate de adevărat. Cele mai multe vin din partea scriitorilor slabi care adoptă adesea un comportament disimulat, dar străveziu. Mulţi dintre ei nu pretind că vor altceva decît să afle părerea „sinceră“ a criticului: „Nu, nu trebuie să scrii neapărat despre carte, vreau doar să ştiu ce crezi!“. Iată un refren arhicunoscut tuturor cronicarilor literari. …

Citind cartea lui Livius Ciocârlie, La foc mărunt, mi-am amintit de metafora plantelor din familia Volubilis, inventată de Hortensia Papadat-Bengescu, dar dezvoltată extraordinar în eseurile Simonei Popescu. Pe unii îi va uimi imaginea volubilităţii pusă în legătură cu persoana lui Livius Ciocârlie. Acum vorbesc însă despre un anumit tip de „existenţă“ scrisă, despre raportul pe care îl păstrăm cu lumea (şi cu noi înşine) atunci …

„Pentru început uitaţi-vă la cărţi!“ Şi de­sigur că ne uităm la ce citeşte Madeleine victorianista, în timp ce ea doarme încă mahmură în ziua absolvirii facultăţii: „porţii sănătoase de Austen, George Eliot şi redutabilele surori Brontë“. Intriga matrimonială, cel de-al treilea roman al lui Jeffrey Eugenides, după Sinuciderea fecioarelor şi Middlesex, este mai puţin un roman despre un triunghi amoros, aşa cum s-a scris, şi …

De cîte ori aud reclama asta la televizor, ceva legat de iaurt, mă întreb care ar fi gusturile de demult pe care mi-aș dori să le regăsesc. N-am avut bunici, nici alte rude la țară, așa că, la mine, gusturile sînt, toate, citadine și puțin spectaculoase. Nu tu lapte proaspăt muls (oricum nu l-am suportat niciodată decît cu cacao sau cafea, și atunci fără urmă …

Deşi e clar că, în ultimii douăzeci-treizeci de ani, cota lui M. Blecher este în vizibilă creştere (formula romanelor sale convenind noii sensibilităţi „autenticiste“ a literaturii de după 1980), autorul Întîmplărilor în irealitatea imediată nu a beneficiat, pînă de curînd, de o tratare critică pe măsura entuziasmului „redescoperirii“ sale (datorată unor critici precum Nicolae Manolescu, Nicolae Balotă, Mihai Zamfir, Ion Pop ş.a.). Cărţile semnate de …

După mai bine de un deceniu de cînd ne-am luat rămas bun de la Secolul 20 şi de la revista care îi inspirase numele, reparcurgerea materialelor publicate în paginile acesteia (ianuarie 1961 – decembrie 2000) duce de la sine la compararea impresiilor trecute cu cele pe care acelaşi referent ni le produce acum. La decantarea judecăţilor contribuie, dincolo de distanţa temporală, imaginea de ansamblu, nu …

O surpriză mai mult decît agreabilă se dovedește volumul de povestiri al unei (inactuale) mari scriitoare, Katherine Mansfield. Nume de prestigiu în istoria literaturii engleze, menționată cu respect în toate cursurile universitare și studiată cu sîrg în sistemul de învățămînt anglo-saxon, scriitoarea neozeelandeză de acum o sută de ani, ce moare la doar 34 de ani, beneficiază de notorietate internațională și prestigiu, dar …

Pentru a doua oară în România, după ce prima dată a participat la lansarea primei traduceri în româneşte a unui roman al său, Casa lui Dostoievski, la Editura Art, remarcabilul scriitor chilian s-a întors pentru o altă lansare, a Originii lumii. Publicăm în continuare prezentarea romanului făcută de jurnalista radio Ema Stere, alături de cuvîntul traducătoarei, Luminiţa Marcu, precum şi un interviu extrem de interesant …

În engleză se cheamă blurb; în românește, mai puțin spectaculos, „prezentare“. La „ei“ e mai spectaculos (halucinant! uimitor!), la „noi“, de obicei, mai cuminte. Ca regulă generală, totuși, se află pe coperta a patra a cărților, mai rar pe prima, și rezumă intențiile auctoriale și senzațiile recenzentului, spiritul epocii... În cît mai puține cuvinte, dacă se poate.   Uneori se poate.Uneori nu se poate. …

Micul roman din 1996, Originea lumii, nu este amintit în toate bibliografiile autorului, nu are un subiect important, nu este nici foarte impunător ca număr de pagini, nu tratează nici despre libertatea de expresie (autorul este un luptător pentru această cauză), nici despre scriitori celebri (Edwards are o carte despre Pablo Neruda și a scris și conferențiat mult despre autorii boomului sud-american), nici despre vreun …

Jorge Edwards, cel mai cunoscut scriitor chilian contemporan, a fost prezent în România, pe 5 aprilie, pentru lansarea celui de-al doilea roman al său tradus în română, Originea lumii, la Editura Art (în traducerea Luminiţei Marcu). Evenimentul, organizat de Institutul Cervantes și de Ambasada Republicii Chile în România, a avut loc la Librăria Bastilia, în prezenţa ambasadoarei Republicii Chile în România, Maria Eliana Cuevas, a …

La sfîrşitul lunii trecute s-au reluat şedinţele Cenaclului Universitas, condus de teoreticianul şi profesorul Mircea Martin. Aşa cum am anunţat deja în numărul nostru din 30 martie a.c., revista Observator cultural va publica, în fiecare lună, o selecţie din textele citite în Cenaclu. În ediţia de faţă, vă oferim poezii de Bogdan Coşa şi Radu Sergiu Ruba, reprezentanţii a două generaţii de creaţie, care s-au …

Musafirul S-a aşezat la masă pe locul rămas gol Nimeni nu l-a văzut venind Nici nu l-a auzit s-a-ntruchipat parcă acolo din pîlpîirile asfinţitului singuratic.   L-am salutat cu teamă Unii şi-au făcut semnul crucii dinaintea lui. N-a dispărut. A rămas să coboare asupra noastră Ochii ăia ai săi neîntrerupţi Ca nişte judecăţi de chihlimbar.   Trebuie să fie vreun înger …

trei culori au fost primele raze de afară prin învelișul ce se găurea. în pori și-n mișcări, o dominație nouă peste tot ce-am recunoscut ca al meu în acel moment tempo-ul în unitate, alinierea pasului și sincronizareacu impulsurile au adus ușurătate în imediat am simțit o supradeterminare, apoi echilibrul pe care ți-l oferă truda: supunere și împăcare întru fericirea …

Gala Star de la Bacău, dedicată recitalurilor dramatice – adică one person show-urilor, cum s-ar zice mai cosmopolit –, este unul dintre cele mai bine profilate festivaluri teatrale românești. Anual, cîteva zeci de actori – mai tineri ori cu ani buni de joc în spate, români sau cine știe din ce colț al lumii – concurează expunîndu-se în fața publicului prin cel mai solicitant „turnesol“ …

Între 20-26 aprilie 2012, la Cinemateca Union, Festivalul Filmului Latinoamerican a oferit publicului bucureştean 20 de producţii relevante, din ultimul deceniu, ale celor opt ţări din America Latină reprezentate în România (Argentina, Brazilia, Chile, Cuba, Mexic, Peru, Uruguay şi Venezuela).   Evenimentul, a cărui amploare (cel puţin… geografică) n-a mai fost atinsă la noi de peste un deceniu, a fost organizat de Institutul …

Din punctul de vedere al creativităţii şi diversităţii, artele vizuale din România se află în prezent, dacă nu pe val, cel puţin pe un traseu ascendent. O radiografie a momentului ar indica faptul că aria zonelor artistice acoperite este mai extinsă decît a fost vreodată în istoria noastră. Desigur, fenomenul este determinat de ample coordonate internaţionale, dar important este că artiştii de la noi produc …

Încep această rubrică adresîndu-mă autorităților locale și centrale, dar și oamenilor de afaceri din România care cred că filmul de animație nu este o afacere. Citînd știrea de mai jos, apărută în presa americană, o să observați că filmele de animație sînt cele mai profitabile investiții din industria cinematografică.   Conform unui studiu realizat de SNL Kagan din SUA, cele mai profitabile investiții din industria …

Text critic, provocat de discuţiile din timpul cursului „Studii Curatoriale“(Departamentul Istoria şi Teoria Artei, preparator: Oana Tănase) de la Universitatea Naţională de Arte Bucureşti   Palatul Şuţu găzduieşte în această perioadă (februarie-iunie 2012) o expoziţie dedicată instrumentelor medievale de tortură. Nimic nu ar mai putea fi adăugat, pentru că nimic altceva nu mai este explicat. Instrumentele prezentate în această expoziţie nu sînt „locale“, …

Primul tur al prezidenţialelor din Franţa s-a încheiat într-o tentă dulce-amară, exprimată mai întîi pe platourile de televiziune de majoritatea responsabililor politici, dar și de presa de a doua zi, care abundă în formule dintre cele mai sugestive pentru a puncta situaţia delicată care-i privează pe învingători de bucuria deplină a unei victorii garantate.     Primele reproșuri sînt adresate sondajelor care prognosticau un …

Ce fac, oare, oamenii politici cînd le expiră, în sfîrşit, mandatul? Unii îşi scriu memoriile, cum Churchill, fiind, apoi, „înnobelaţi“ (o slabă consolare, totuşi, pentru un vechi bulldog politic ca Sir Winston). Cei mai mulţi suferă-n tăcere şi plictis (plictisul unui lung repaos numit, cîndva, duminical), ca, îndeobşte, cei ieşiţi (sau scoşi) la pensie (cînd nu constrînşi ca, sine die, să şomeze).   …

În seara de 27 aprilie 2012, preşedintele Traian Băsescu l-a desemnat premier pe Victor Ponta. Desemnarea survine după ce guvernul Ungureanu a fost demis, printr-o moţiune de cenzură. Preşedintele Traian Băsescu a precizat că, în urma consultărilor cu partidele parlamentare, singura propunere avansată de partide a fost Victor Ponta. Propunerea a aparţinut USL. Aşadar, Victor Ponta devine premier desemnat, pînă la votul de învestitură din …

La cei 70 de ani pe care îi are atît el cît şi personajul său principal din romanul Curtezana onestă şi astrologul (Eagle Publishing House 2011), Voicu Bugariu nu mai are nici o iluzie, dar are vise, fantasme şi putere de a le sublima literar. Două lucruri în afara analizei trebuie să spun acum: romanul lui Voicu Bugariu NU a participat la concursul Editurii …

La cei 70 de ani pe care îi are atît el cît şi personajul său principal din romanul Curtezana onestă şi astrologul (Eagle Publishing House 2011), Voicu Bugariu nu mai are nici o iluzie, dar are vise, fantasme şi putere de a le sublima literar. Două lucruri în afara analizei trebuie să spun acum: romanul lui Voicu Bugariu NU a participat la concursul Editurii …

La cei 70 de ani pe care îi are atît el cît şi personajul său principal din romanul Curtezana onestă şi astrologul (Eagle Publishing House 2011), Voicu Bugariu nu mai are nici o iluzie, dar are vise, fantasme şi putere de a le sublima literar. Două lucruri în afara analizei trebuie să spun acum: romanul lui Voicu Bugariu NU a participat la concursul Editurii …