Nr. 454-455 (46)

Următoarea apariţie a revistei noastre, în formă tipărită şi on-line, va fi în data de 8 ianuarie 2009. Urăm cititorilor şi colaboratorilor noştri „Crăciun fericit!“ şi „La mulţi ani!“

A FOST   - „Seara de film“ la ICR. Documentarul Adela şi Agnetha de Geo Scripcariu a fost proiectat la „Seara de film“, joi, 11 decembrie, la ICR Bucureşti, în prezenţa regizorului. Filmul realizat de Geo Scripcariu are ca temă familiile mixte de saşi şi de ţigani din Ardeal şi prezintă alternativ două astfel de familii din satul …

România trebuie guvernată, alianţe politice între partide care s-au înfruntat în campania electorală se fac pretutindeni în lume, iar în situaţii excepţionale – cum este actuala criză economică –, e nevoie de „compromisuri raţionale“. Teoretic aşa este, dar de ce oare, în pofida tuturor argumentelor pragmatice ce pot fi invocate, ceea ce ne izbeşte este inadecvarea oricărei alianţe …

Îmi vine greu să-l văd pe Theodor Stolojan ca pe o canalie politică. Le fel, îmi vine greu să-l pun în aceeaşi barcă cu şleahta de politicieni fără principii, însetaţi de putere, pentru care contează doar accesul la resurse şi menţinerea puterii, odată ce aceasta a fost cucerită. Asta nu înseamnă că Theodor Stolojan nu şi-a dorit enorm …

După mai multe zile de neclaritate în care s-au vehiculat diferite combinaţii din pachet, formula guvernamentală s-a concretizat în sfîrşit. După cum bănuiau mulţi, vom avea un guvern PDL–PSD+PC, contrat în opoziţie de către PNL şi UDMR. La numai patru ani de la proclamarea Alianţei Dreptate şi Adevăr ca motor al schimbării şi al întemeierii unei noi ordini …

Nu era de ajuns că avem o alianţă nefirească, cu doi papagali în frunte. Mai era nevoie de încă ceva pentru a ni se reaminti unde trăim: într-o ţară a şmecheriei, a duplicităţii şi a oportunismului. Stolojan a renunţat la desemnarea de prim-ministru. Căpitanul s-a cărat de pe corabie înainte ca aceasta să plece din port.   …

Dacă Theodor Stolojan nu suferă de o maladie psihică gravă care nu i-ar permite să-şi exercite atribuţiile de prim-ministru sau dacă nu este prizonierul propriului trecut, deci un individ şantajabil şi vulnerabil, atunci înseamnă că Traian Băsescu face acrobaţii iresponsabile. Iar dacă preşedintele ştia ceea ce alţii nu ştiu despre „Dragă Stolo“ şi l-a desemnat, totuşi, prim-ministru, e, …

Gata? Uităm? Dintr-o dată s-au şters cu buretele toate animozităţile, tensiunile, rivalităţile, duşmăniile dintre PSD şi PDL? La adăpostul „interesului naţional“ închidem gura şi nu mai comentăm? Ne plasăm în postura celor care justifică această alianţă, care îşi pierde premierul înainte de a-şi forma echipa guvernamentală? Ca jurnalist nu doresc să mă ascund în spatele „interesului naţional“. Această …

Odată cu ştirea tristă a încetării din viaţă a lui Constantin Ticu Dumitrescu, figură luminoasă a luptei pentru demnitate şi libertate şi unul dintre adevăraţii Părinţi Fondatori ai democraţiei în care trăim astăzi, mediile de informare au anunţat şi moartea fostului potentat comunist Paul Niculescu-Mizil. Această simultaneitate n-ar fi fost, în mod obişnuit, decît un prilej de meditaţie …

Preşedintele României a spus că e „puţin trist“, atunci cînd ziariştii l-au întrebat ce simte la anunţul retragerii lui Theodor Stolojan şi la numirea unui alt candidat mandatat să preia postul de prim-ministru al României. Lovitură de teatru, lovitură sub centură sau răbufnire finală a unui om ajuns la capătul răbdărilor? Gest premeditat sau un gest necugetat? Cap …

Foarte mulţi oameni cred că sinceritatea este o virtute. Eu nu. Eu cred că cinstea, nu sinceritatea, este cu adevărat o virtute şi că doar confuzia dintre cele două îi permite sincerităţii să se bucure de trecerea pe care o are astăzi printre cei mai mulţi dintre noi. Un om sincer îşi manifestă sinceritatea prin aceea că spune …

A XII-a ediţie a festivalului de film studenţesc CineMAiubit, desfăşurată la Cinema Studio între 8-11 decembrie, a inclus în secţiunile sale competiţionale filme din… 12 ţări. Totuşi, cum se întîmplă de obicei, scurtmetrajele româneşti au atras cel mai mult atenţia spectatorilor şi s-au ales cu cele mai multe premii.   Anul acesta, filmele intrate în competiţie au fost …

Şcoala de Film, Teatru şi Televiziune din Lodz a împlinit anul acesta 60 de ani, drept pentru care Institutul Polonez din Bucureşti a organizat la Cinemateca Eforie, în perioada 12-15 decembrie, o retrospectivă intitulată „Polskumentar“. De la Ceramica din Ilza, un film al viitorului mare autor Andrzej Wajda, din 1951, pînă la 52% de Rafal Skalski, premiat anul …

M-am reîntîlnit, după mulţi ani, în vara aceasta, cu profesorul Aurel Codoban. „Pribegia“ de mai bine de zece ani prin ţări mai vestice decît a noastră a transformat încet-încet Clujul şi bucata de viaţă trăită în el în ceva aproape injust de îndepărtat. Oricum, în negura „antimemoriilor“ mele, figura profesorului Aurel Codoban a fost mereu constantă şi viaţa, …

Pe 12 şi 13 octombrie a avut loc, la Cluj, aniversarea a 40 de ani de la înfiinţarea revistei Echinox, evenimentele fiind organizate de redacţia revistei Echinox, de Fundaţia Culturala „Echinox“ şi de Facultatea de Litere din Cluj-Napoca. Cu ocazia acestui eveniment, a avut loc lansarea ediţiei a doua a Dicţionarului Echinox. A–Z, la Editura Paralela 45, coordonat …

Luni, 15 decembrie 2008, un concert foarte special la Ateneul Român. În compania orchestrei şi a corului Filarmonicii „G. Enescu“, sub bagheta maestrului Cristian Mandeal, directorul general al onorabilei şi al venerabilei instituţii. În program, lucrări de mare încărcătură emoţională şi artistică: uvertura beethoveniană Coriolan, Poema Română a lui George Enescu, în varianta originală cu cor şi orchestră …

În faţa (încă) a unei cărţi noi, firesc e ca cititorul, pe zi ce trece tot mai exigent (iar uneori suspicios), să se întrebe ce i se oferă şi de ce să o citească. Prima întrebare se referă, desigur, la genul literar al cărţii respective, iar identificarea lui răspunde în parte, pozitiv sau negativ, la a doua. Principalul …

Witold Gombrowicz, Bakakai, traducere din limba polonă de Cristina Godun, Editura Rao, Colecţia „Biblioteca Witold Gombrowicz“, Bucureşti, 2008, 187 p.   „...ar fi trebuit să trag concluzia că dezvoltarea mea luase sfîrşit şi sosise vremea inevitabilului sacrificiu, cînd bărbatul trebuie să-l ucidă pe adolescentul neconsolat, să-şi ia zborul, ca fluturele, abandonînd trupul larvei. Din neguri, din haos, din …

Gregor von Rezzori, Memoriile unui antisemit, Traducere din limba germană de Catrinel Pleşu, Editura Humanitas, colecţia, „Raftul Denisei“, Bucureşti, 2008, 306 p.   Pe de-o parte, titlul Memoriile unui antisemit nu ar trebui să inducă în eroare mai mult decît şi-a propus să o facă. Fiind vorba de literatură, textul lui Gregor von Rezzori este unul ficţional. Pe …

Péter Esterházy, O femeie, Traducere de Anamaria Pop Ediţia a II-a revăzută, Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2008, 160 p.   Compendiu de gesturi şi discursuri polifonice, romanul scriitorului maghiar Péter Esterházy – Egy nö – O femeie activează fluxul involuntar de ascundere/dezvăluire, prin rescriere şi, mai ales, prin hoinăreala privirii asupra înscenării feminităţii. Riscul ar fi căderea în …

Reeditarea, de astă dată într-un tiraj de masă şi la un preţ moderat, a Arhipelagului Gulag, de către ziarul Cotidianul şi Editura Univers reprezintă un eveniment istoric pentru România, după cum o arată anumite semne. Unul dintre ele, ţinînd de dinamica pieţei de carte, este că tirajul s-a epuizat cu repeziciune, iar chioşcurile care vindeau romanul s-au văzut …

J.M.G. Le ClÉzio Potopul (roman) Traducere din limba franceză de Viorel Grecu Editura Art, Bucureşti, 2008, 266 p.   J.M.G. Le ClÉzio Raga (povestire) Traducere din limba franceză de Mădălin Roşioru Editura Art, Bucureşti, 2008, 138 p.   Cînd fostul cîştigător al Premiului Renaudot (1963), J.M.G. Le Clézio, a fost desemnat laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, …

Deşi a debutat ca romancier în 1982, cu Luxul melancoliei, publicînd apoi alte două romane – Corpuri de iluminat (1990) şi Playback (1995) – bine primite de critica literară, Stelian Tănase a fost perceput, în ultimul deceniu, preponderent ca istoric şi ca om de televiziune. Cu Maestro. O melodramă, apărut în toamna aceasta la Editura Polirom, autorul revine …

Romanul cu care a debutat Stelian Tănase în 1982 nu este un roman care să fi fost pe placul autorităţilor, aluziile la lipsa de libertate şi la constrîngerile regimului comunist făcîndu-te să te întrebi cum de a putut apărea. Următoarele două romane – Corpuri de iluminat şi Playback – i-au fost blocate de cenzură.   Dar nu …

Cred că piatra de încercare, în ceea ce priveşte romanul recent al lui Stelian Tănase, Maestro, o reprezintă puterea cititorului de a rezista, pe un spaţiu atît de mare (aproape 600 de pagini), asaltului de sordid. De altfel, Stelian Tănase spune, într-un interviu recent din Cotidianul, că acesta este registrul său preferat, registrul băşcăliei cinice, balcanice, corozive. De-a …

Oricîte cusururi s-ar găsi romanului Maestro (că e prea lung, prea stufos, că sînt prea multe personaje secundare, care apar în scara de bloc a Emiluţei, prietena Tinei, că jegul din televiziune faţă în faţă cu eroismul şi curajul Tinei e prea brutal marcat), există ceva, în toate cele 650 de pagini, care trebuie descîlcit şi pus în …

Nici cel mai recent roman al lui Stelian Tănase, deşi de dimensiuni considerabile (Maestro. O melodramă), nu depăşeşte nivelul altfel remarcabil atins încă de la debut (Luxul melancoliei, 1982) şi ilustrat apoi cu virtuozitate conştiincioasă în Corpuri de iluminat sau Playback (volume reeditate nu de mult într-o elegantă colecţie de autor marca Humanitas). Într-adevăr, la o primă vedere, …

Ca să citeşti, să înţelegi şi mai ales să te exprimi în legătură cu Maestro, cel mai recent roman al lui Stelian Tănase, ai nevoie de o anumită disponibilitate. O disponibilitate pe care puţine cărţi o mai reclamă. Maestro e o carte stranie, o carte scrisă să nu-ţi placă. Te respinge, te refuză brutal. Autorul pare să se …

Simona SORA, Regăsirea intimităţii. Corpul în proza românească interbelică şi postdecembristă, Editura Cartea Românească, Colecţia „Critică. Istorie literară“, Bucureşti, 2008, 296 p.   Simona Sora a intrat în cîmpul cronicii literare destul de tîrziu, după un stagiu elveţian care a lăsat urme consistente în formaţia sa, iar întîrzierea debutului ei editorial în critică pare motivată de un scrupul …

„Oricine ia în mînă un Anuar Statistic al României poate vedea că, demografic, România se îndrepta în 1966 spre o îmbătrînire generalizată (ca Japonia, Spania şi Italia în momentul actual). Fără Decret, România ar fi fost azi un azil de bătrîni.“ Cam aşa (adăugînd consideraţii despre faptul că avortul a fost şi în Occident liberalizat abia în anii …

De cîte ori o citesc – vai, prea des! – pe doamna Melania Mandas Vergu, în Gîndul, mă apucă nostalgia după apusele vremuri ale cenzurii. Visez la înfiinţarea unui Consiliu al Culturii şi al Educaţiei Capitaliste care să supervizeze presa şi să-i oprească pe cei care, asemenea distinsei doamne, habar nu au despre ce scriu. Doamna aceasta a …

În anul 1992, directorul unui liceu din provincie explica clasei a VIII-a ce semnificaţie au tulburările procesului instructiv-educativ din instituţie. Elevii din treapta a doua făceau grevă, solicitînd anularea unor prevederi din regulamentul de ordine interioară cu privire la ţinuta vestimentară (erau interzise „fustele indecente“, pantalonii scurţi, cerceii sau alte accesorii – dacă acestea erau ostentative etc.). „Şi? …

Auster îl condamnă pe Owen Brick, cel mai nou personaj al său, să se trezească într-o groapă adîncă, circulară, cu pereţi sticloşi pe care să nu-i poată escalada. De jos, O.B. vede cerul, şi atît. Personajul nu are memoria faptelor sale, deşi are o oarecare înţelegere a lumii din care ar putea să parvină. Roth îl trimite, …

O analiză imagologică a textului semnat de dr. Drace-Francis, care a apărut în paginile Observatorului cultural, reflectă aceeaşi atitudine condescendentă a britanicului faţă de român pe care am întîlnit-o în nenumărate rînduri în reprezentările britanice despre România. Domnia sa a „găsit“ totuşi „loc“ şi pentru o evaluare mai favorabilă a „introducerii sofisticate“ şi a „bogatei bibliografii“, atunci …

Care este scopul cercetării totalitarismului? Ca parte a ştiinţelor istorice ea este, la prima vedere, o disciplină empirică. Investighează evenimente concrete, forme sociale, structuri de putere din trecut şi din prezent, citează documente şi martori oculari şi formulează enunţuri empirice. „Empiric“ nu înseamnă aici doar un enunţ despre un eveniment specific, recuperabil în mod ideal şi prin …

- Georgia în vis Pentru Georgia,nu?   A fost odată, într-o ţară cu faţa ca luna plină, între oceane pe care iarna patinau şoriceii, lîngă munţii care se ţineau de nori, a fost odată o fetiţă. Parcă o chema Georgia, cel puţin aşa mi-a chiţcăit unul dintre şoricei. Şi avea Georgia noastră o mulţime de jucării, unele …

Fotografia lui Che Guevara, cu trabucul în colţul gurii, e mai cunoscută decît numele artistului care a realizat-o – şi el, la fel de celebru azi ca personajele pe care le-a fotografiat de-a lungul deceniilor. Zilele Europa Artium, desfăşurate la Cluj, în această toamnă, ne-au prilejuit reîntîlnirea cu opera unuia dintre cei mai importanţi fotografi contemporani. Aflat …

Michel Houellebecq, Bernard-Henri LévY, Ennemis publics, Flammarion, Grasset & Fasquelle, Paris, 2008, 336 p.   Bernard-Henri Lévy povesteşte, la începutul schimbului de corespondenţă cu Michel Houellebecq, că ideea de a face acest lucru le-a venit într-o seară, pe cînd cinau împreună la restaurant. Cei doi nu se cunoşteau prea bine – şi nici pe parcursul corespondenţei …

Ce rămîne dintr-un an teatral   Pentru teatru, gloriosul an 2008 n-a fost nici mai bun, nici mai rău decît precedenţii. Conflictele ideologice au fost însă la mare preţ, iar spectacolele memorabile – greu de găsit. La ediţia din aprilie trecut a Galei Premiilor Uniter, distincţia pentru critică …

- Ileana BÎRSAN: „În materie de lungmetraje – un an mai mîhnit, mai ponosit, fără nimic de bifat la capitolul excelenţe“   Chiar dacă amatorii de „performanţe“ şi de pariuri au zîmbit în barbă atoatecunoscători, atunci cînd filmul lui Cristian Mungiu premiat la Cannes nu a luat nici Globul de Aur, nici Oscarul, iată că n-a trecut …

La începutul anului, m-am întrebat ce-a putut-o determina pe o colegă a noastră, în funcţie la Asociaţia Criticilor din UCIN, să-şi intituleze cu pronostic un articol din revista editată de HBO, Anul seniorilor. O fi fost vreun compliment anticipat pentru Le beau Serge ori s-o fi gîndit autoarea că anul va începe cu Legiunea străină şi se …

Prin acest articol semnalăm una dintre apariţiile editoriale cele mai interesante ale anului care stă să se încheie şi, totodată, aducem în discuţie un artist plastic nemeritat de puţin cunoscut publicului larg: Hortensia Masichievici-Mişu. Este vorba despre o carte-obiect, un album cu lucrări realizate de artista nonagenară între 1954 şi 2002(!) şi cu eseuri ale acesteia. Editura Anima …

Acum, cînd scriu aceste rînduri, numele lui Viorel Mărginean reprezintă, alături de alţi maeştri ai artei contemporane româneşti, reperul unei generaţii. Ei au creat imaginea artei româneşti contemporane, în perioada deceniilor şapte şi opt, şi au consolidat, în plan social, statutul unei obşti artistice. Mulţi ani, Viorel Mărginean s-a aflat acolo unde se luau deciziile, iar prin …

Zilele acestea, după o lungă şi grea suferinţă ne-am despărţit de sculptorul Vasile Gorduz. Prezenţa lui Vasile Gorduz în viaţa noastră artistică s-a făcut simţită încă de la începutul anilor ’60. El s-a impus prin opţiunea pentru factura clasică a figuraţiei, pentru portret ca reper major în definirea limbajului său plastic, pe de o parte, şi pentru …

Vin sărbătorile de iarnă şi, în plină obsesie a crizei financiare, ne întrebăm cum vom face să împăcăm dorinţa de a oferi cadouri celor dragi cu gîndul că nu trebuie să facem cheltuieli nesăbuite, chiar şi acum, în luna de excelenţă a exceselor pecuniare. Soluţia vine, ca de fiecare dată, de la site-urile de comerţ …

  Numărul 3-5 pe 2008 (iunie-octombrie) al revistei Helion suferă de toate bolile revistelor întîrziate, între care cea mai gravă este apariţia, între timp, a altor publicaţii (cărţi), în care o parte din texte se regăsesc, astfel că, atunci cînd apare şi mult întîrziatul număr de revistă, textele respective sînt deja ştiute de cititori. Aşa se întîmplă …