Nr. 629 (50)

A FOST A zecea montare pentru Crize. Vineri, 15 iunie, la Teatrul de Comedie din Bucureşti, în cadrul Festivalului Comediei Româneşti, în secţiunea off, a avut loc premiera spectacolului după piesa Crize, de Mihai Ignat, în regia lui Vlad Cristache şi în interpretarea Smarandei Caragea şi a lui Marius Gîlea; scenografia este semnată de Vladimir Turturică, sound designul, de Andrei Nechifor, iar muzica live …

Nici nu s-a terminat bine numărătoarea voturilor de la alegerile din 10 iunie, că s-a şi pornit o teribilă frenezie a schimbărilor instituţionale. Dorinţa de revanşă a actualilor guvernanţi pare atît de urgentă, încît nu mai contează nici cît de inepte sînt formulările din Ordonanţa de Urgenţă nr. 27/2012, privitoare la trecerea ICR de sub o tutelă politică (cea a preşedintelui ţării) sub o altă …

După alegerile locale de pe 10 iunie, mulți cred că PDL este în cădere liberă. Pentru alții, însă, partidul lui Traian Băsescu pare mai degrabă forțat la o aterizare de urgență care va permite, după o reparație capitală, revenirea pe cîmpul de luptă. Iar operațiunile de salvare inițiate dinspre Cotroceni – atît prin promovarea unor teme care să destabilizeze guvernul și să-l compromită pe primul-ministru …

Pe 13 iunie 2012, guvernul Ponta a adoptat o Ordonanţă de Urgenţă care trece Institutul Cultural Român din subordinea Preşedinţiei în cea a Senatului. În termen de 15 zile, stă scris în Ordonanţă, „plenul Senatului va numi conducerea operativă a Institutului, precum şi membrii Consiliului de conducere“. Analiza Ordonanţei, dar şi afirmaţiile făcute de lideri ai USL (Mircea Diaconu, Crin Antonescu) indicau o iminentă schimbare …

Vă mai aduceţi aminte cum a fost concediat Augustin Buzura de la conducerea Fundaţiei Culturale Române? Cu mitocănia cu care bossul capitalist american somează slujbaşul să-şi golească în jumătate de oră sertarele şi strîngîndu-i neglijent mina, îl sfătuieşte: „Don’t take it personal“. Nu ştiu dacă în cazul lui Buzura a fost vorba măcar de o strîngere de mînă, dar bănuiesc că Bossul Politic al Ţării nu …

Tutela ICR nu trebuie schimbată printr-o Ordonanţă de Urgenţă, care întoarce conceptul de cultură română la Cîntarea României şi care are în vedere nu crearea unei imagini moderne şi atrăgătoare a ţării în străinătate, ci voturile diasporei (pentru care există deja departamente în guvern). Tutela ICR nu se poate schimba printr-o hotărîre abuzivă, care face complet abstracţie de creatorii şi consumatorii de cultură, fără riscul, …

Observ, de ani de zile, semne încă neşterse ale societăţii premoderne în care locuim, în pofida apartenenţei noastre la identitatea culturală europeană. La noi, are încă forţă şi efect lucrul făcut pe un genunchi, ia ochiul colportarea ştirilor seducător de neverificate şi pune lucrurile la punct judecata întemeiată pe „îţi spun eu, dom’le!“. Văd, din fericire, şi manifestări care îmi validează cunoştinţele despre modernitate: respectul …

USL se mișcă prea repede și, din păcate, nu întotdeauna bine și corect. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului privind reorganizarea ICR avea, desigur, scopul subteran de a-l demite pe domnul Patapievici de la conducerea ICR. Nimeni nu admite, pe față, acest mare secret, deși toată lumea îl știe. Oameni respectabili cum este, bunăoară, domnul Mircea Diaconu, ministrul Culturii, sînt puși în situația penibilă de a …

Acum doi ani, guvernul Boc emitea un decret prin care îl demitea pe Marius Oprea de la conducerea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului. Motivele erau strict politice, ţinînd de guvernarea PDL. Marius Oprea a înfiinţat acel institut, fără să-l anexeze puterii politice. Printre motivele halucinante invocate în acel decret de înlocuire se mai amintea „recomandarea FMI şi a Comisiei Europene“. Acum, noul guvern USL …

În principiu, această schimbare de tutelă ar putea fi benefică, întrucît Parlamentul garantează într-o mai mare măsură decît instituţia prezidenţială (oricine ar îndeplini – azi sau din 2014 – funcţia de preşedinte al României) diversitatea punctelor de vedere. Cine pune semnul egalităţii între patronajul asigurat de instituţia prezidenţială şi cel asigurat de instituţia monarhică, între, să zicem, un ICR tutelat de un preşedinte şi instituţiile …

Gestul debarcării lui Augustin Buzura din fruntea ICR riscă să se întoarcă împotriva celor numiţi în locul echipei sale în decembrie 2004 pe criterii politice. Cu precizarea că Buzura & Co nu se implicaseră în campanii ideologice pro-Iliescu; totul li s-a tras de la debarasarea de revista Dilema. Iar prezenta tentativă de reorganizare e iniţiată de noul guvern, nu de către preşedintele ţării, gest cu …

Recenta Ordonanță de Urgență privind reorganizarea Institutului Cultural Român este o decizie stupefiantă. Motivația ei, așa cum reiese dintr-o declarație a premierului Ponta (care invoca voința de a ,,depolitiza“ instituția) și a ministrului Mircea Diaconu (semnalarea unei ilegalități de către Curtea de Conturi privind existența a doi vicepreședinți) nu rezistă celei mai elementare analize. Dacă se urmărea realmente depolitizarea, atunci ICR-ul n-ar fi fost scos …

Parlamentul este o instituţie la fel de importantă ca Preşedinţia; şi, într-o ţară cu o adevărată cultură democratică, o schimbare de tutelă n-ar fi îngrijorătoare. Numai că, într-o asemenea ţară (hai să-i spunem civilizată), astfel de schimbări nu se fac peste noapte; nu ţin de o agendă politică; şi nu intră în acel arbitrariu decizional care îi îmbată, la noi, pe proaspeţii cîştigători ai unui …

S-a vorbit în ultimele zile destilul românesc în care a fost făcută această mişcare. S-a vorbit de politizarea ICR-ului vechi, sub tutela Preşedinţiei, şi despre statutul de propagandist al regimului. Nu s-a vorbit aproape deloc despre misiunea ICR-ului şi dacă actuala conducere şi-a făcut datoria. Urgenţa schimbării este suspectă în lipsa unui audit şi mai ales în lipsa unei evaluări. Cred că s-a avut …

Noua putere declară că vrea să „depolitizeze“ Institutul Cultural Român. Nu există nici o dovadă că Institutul ar fi fost politizat – că ar fi făcut propagandă în favoarea unui partid politic sau a unui politician (Institutul ca atare, nu o persoană în nume propriu), că ar fi angajat sau demis oameni după criterii politice sau că ar fi promovat doctrina unui partid politic –, …

Una dintre principalele obiecţii aduse preşedintelui este aceea a încălcării permanente a competenţelor şi a prerogativelor sale constituţionale. Mi se pare ciudat că demersul celor ce pretind că vor să îndrepte relele produse în acest fel pare să înceapă tocmai cu domeniul în care nimeni nu poate pretinde că dl Băsescu s-ar fi implicat într-un mod decisiv. Este vorba despre cel al politicilor culturale. Mai …

1. Nu cred că, în acest moment, nevoile stringente ale acestei țări ţin de rocada politică a tutelei ICR. De ce o Ordo­nanță? Dacă dorim o reformare, de ce nu evaluăm, dezbatem, analizăm?   2. Să revenim la miezul chestiunii în cauză. Guvernul Ponta vrea ca Institutul Cultural Român să treacă sub controlul Parlamentului. Să ne reamintim: Fundația Culturală Română a mai fost în subordinea …

Nu sînt obişnuită cu petiţiile, nu-mi place să fiu abordată în plină stradă de oameni care încearcă să-mi atragă atenţia asupra unor probleme pe care le ştiu acute – eu mă ţin deoparte de gregarisme. Astăzi, ieri, de cîteva zile, însă, mă simt direct lovită de o decizie luată geografic foarte departe de mine, dar ale cărei efecte le simt foarte aproape. Duritatea presiunilor politice …

ICR e o instituţie publică şi beneficiază de finanţare de la buget. În mod normal, banul public este supus controlului public. Într-o lume normală, ar trebui să fie indiferent unde se plasează o instituţie, controlul managementului şi cheltuirea banilor fiind procese strict reglementate. La noi, însă, e secret de stat, astfel încît multe acuze marşează pe lipsa transparenţei. De tot atîtea ori, Statul român e …

Ordonanţa de Urgenţă care pune Institutul Cultural Român sub tutela Senatului pare cel puţin bizară. De ce acum? De ce aşa, repede-repede? De ce sub tutela Senatului? Răspunsul este unul cît se poate de simplu şi de meschin: un război de putere între atribuţiile Senatului şi cele ale preşedintelui. Şi ce are a face promovarea culturii cu tot acest război? Nimic. Dacă ar trebui să …

Simt nevoia de a vorbi despre trecerea ICR de la Preşedinţie la Parlament fără să mai demontez argumentaţia nu şubredă, ci de-a dreptul dispreţuitoare cu inteligenţa populaţiei, a acestui act de „depolitizare“ care e, în spirit orwellian, act de curată epurare politică. Fiindcă îţi poţi băga degetele în ochi să iei drept simplă coincidenţă împrejurarea că Naşul datorează nişte bani unei organizaţii a Statului şi …

Un alt „caz Arafat“ pare că se repetă, de data aceasta în cultură. Ținta nu mai e SMURD, ci ICR, una dintre puținele instituții publice cu performanțe de la noi. „Dacă există ceva care mai funcționează bine, atunci trebuie distrus“, pare să fie deviza noastră autohtonă. Deci, să ne punem pe distrus!   Motive se găsesc: două, trei „culpe“, prin care un anume post TV …

Deşi n-am date multe, am esenţialul. ICR nu mai e al Preşedinţiei, ci al Senatului – enfin, adică al USL. L-am văzut şi eu pe ministrul Mircea Diaconu aflat azi în poziţia elefantului din schiţa cu Toma (în recîştigare de trompă, însă). Ce era să spună? „ICR trebuie să cînte în acelaşi cor“ cu toată lumea. Ideea de delegare a responsabilităţii şi a puterii rămîne …

Mi se pare că un principiu bun este ca o instituție care funcționează bine să fie lăsată să funcționeze. Din cîte văd și aud, ICR funcționează nu bine, ci foarte bine. Așa spun toți oamenii pe care eu îi stimez, așa mi se pare și mie din puținul pe care îl cunosc. Știu că alții spun că ICR nu funcționează bine, invocînd, de exemplu, „afacerea …

După alegerile din 2004, atunci cînd i-a încredințat mandatul de prim-ministru dlui Călin Popescu Tăriceanu, dl Traian Băsescu a făcut-o sugerînd constituirea unei majorități parlamentare diferite de majoritatea constituită înainte de alegeri, pentru care exista un acord între unele partide. Cu o argumentație care ținea mai degrabă de teoria numerelor, guvernarea din 2004 a demarat pe temeiuri discutabile. Peste cîțiva ani, dl Traian Băsescu a …

Ce este mai profitabil pentru un grup politic – nu are sens să vorbim, în momentul actual, despre ideologii politice şi nici măcar despre partide – care vine la putere în România? Să depolitizeze ICR-ul, TVR-ul şi SRR-ul, cîştigînd un beneficiu de imagine limitat? Sau să le folosească, la fel ca predecesorii lor, pe post de „mine de aur“, asigurînd controlul unei părţi a mass-media …

Crin Antonescu şi Victor Ponta au fost deranjaţi de articolele scrise de Horia-Roman Patapievici şi de Mircea Mihăieş (preşedintele şi vicepreşedintele ICR). Şi au decis schimbarea din funcţie a celor doi. S-a făcut, la repezeală, o Ordonanţă de Urgenţă, precară ca redactare, cu afirmaţii aiuritoare despre cum este „afectat“ „sentimentul de apartenenţă la naţiunea română a celor stabiliţi, vremelnic, în alte state“. Intenţia de schimbare …

Finalurile seamănă mai mereu cu începuturile. În ianuarie 2005, Augustin Buzura a fost destituit peste noapte de la conducerea Fundaţiei Culturale Române şi înlocuit cu Horia-Roman Patapievici la recomandarea lui Andrei Pleşu, aflat în conflict mai vechi cu Augustin Buzura pe chestiunea revistei Dilema – un scandal care a făcut destulă vîlvă în epocă. ICR avea un buget consistent din acel an 2005 şi o …

Guvernul Ponta a dat o ordonanță prin care ICR trece sub controlul Senatului. Motivarea deciziei este tricefală. Conform argumentului simbolic, cu impact electoral, schimbarea ar fi avenită, întrucît depolitizează instituția, iar transparența cheltuirii banului public sporește. Argumentul politic justifică transferul prin faptul că, fiind cameră decizională pe subiecte de politică externă, Senatul ar trebui să coordoneze ICR (de menționat că, în 2003, guvernul Năstase socotea …

Mi-e teamă ca schimbarea tutelei să nu pericliteze buna funcţionare a Institutului. Oricum, n-am înţeles prea bine motivele acestei schimbări. Şi nici graba...   În ce priveşte înlocuirea conducerii actuale, mi se pare de-a dreptul pripită. Asta ca să nu zic... scandaloasă. Ce i se reproşează lui Patapievici? Niciodată, din 1990 încoace, cultura română n-a fost promovată în lumea largă cu atîta pricepere şi …

În şirul admirabilelor publicaţii multimedia care apar în ultimii ani, un aer proaspăt, în pofida clasicităţii sale valorice, aduce culegerea de texte semnate de Tudor Arghezi Radio-papagal. Publicistică radiofonică (1927-1967) (Bucureşti, Radio România, Editura Casa Radio, 2011, 564 p. + CD). Apărută în seria „Biblioteca Radio“, cartea este ordonată în două secţiuni cronologice: 1927-1947 şi 1952-1967. Cezura dintre 1947 şi 1952 marchează perioada în care …

Dacă relația critică dintre poeții deceniilor șapte-opt și tinerii minimaliști /neoexpresioniști ai ultimei generații a fost relativ evidențiată, la capitolul proză se poate constata, cred, insuficiența unei asemenea raportări. Firește, argumentul care vine să justifice starea de fapt rămîne acela că prozatorii douămiiști s-au săturat să privească înapoi în ograda noastră literară post­belică, venindu-le mai la îndemînă să tragă cu urechea la modele prozastice occidentale, …

Am fost întotdeauna tulburat de o frază din Vizuina luminată: „În timp ce scriu, în timp ce condeiul aleargă pe hîrtie în curbe și linii, și ondulări ce vor însemna cuvinte și, spre deplina mea stupefacție, vor avea sens pentru oameni necunoscuți mie care le vor «ceti» (pentru că pentru mine actul scrisului pînă acum rămîne profund incomprehensibil și subiectul unei mari uluiri), în timp …

Într-o soţietate fără moral şi fără prinţip... trebuie să ai şi puţintică diplomaţie! Trahanache     O scrisoare pierdută aduce în scenă trei generaţii de liberali: postpaşoptiştii, ramoliţii beneficiari ai gloriei trecute (Agamiţă Dandanache); liberalii solid instalaţi la putere în 1883 (Trahanache, şef politic al puterii locale, şi Tipătescu – prefect, reprezentant al puterii centrale); tinerii disidenţi liberali, independenţii, exasperaţi de imposibilitatea de a accede …

Nenea Iancu era un mare amator de benchetuială şi nu rata nici un prilej ce se ivea. Unul dintre convivii preferaţi era Barbu Delavrancea. Ambii se dădeau în vînt după festinuri copioase, stropite cu vinuri dintre cele mai bune, zăbovind, cel mai adesea, cu mult după miez de noapte. De aceea, nu de puţine ori s-a întîmplat ca doamna Maria Delavrancea să trimită în căutarea …

În ziua de 17 mai 2006, se instala în Italia al doilea guvern Romano Prodi, guvern de stînga susținut, spre deosebire de precedentele guverne D’Alema, de întreaga stîngă italiană, inclusiv de Rifondazione Comunista (partidul lui Fausto Bertinotti) și de Partidul Radicalilor. A rezistat aproape doi ani. A fost dărîmat pe 7 mai 2008, cu largul concurs al comuniștilor puri și duri ai lui Bertinotti, …

În fiecare an, la sfîrşitul lunii mai, Sibiul se transformă, timp de zece zile, într-o oază de cultură. Pietonala, Piaţa Mică şi Piaţa Mare, la fel ca și spaţiile de teatru, se dovedesc neîncăpătoare. Fie că vin din ţară sau de peste hotare, oaspeţii sînt răsfăţaţi cu o mare varietate de spectacole. Parţial defavorizată de timpul neprielnic şi precedată de dificultăţi financiare, cea de-a XIX-a …

Aflat, cu spectacolul Ultima zi a tinereţii de la Teatrul Naţional „Radu Stanca“ Sibiu, la o nouă dramatizare după un roman (Cronica incidentelor unei iubiri de scriitorul polonez Tadeusz Konwicki), după ce a realizatÎngropaţi-mă pe după plintă, montare după romanul lui Pavel Sanaev, la Teatrul Bulandra, Yuri Kordonsky a ales din nou un text care să facă parte din ceea ce el numeşte „literatura profundă“: …

„Pohta ce-a pohtit“, şi nu osteneşte s-o facă, a dramaturgului Radu Macrinici, Festivalul Internaţional de Teatru „Atelier“, începe pe bună dreptate să circule între realitatea palpabilă şi legendă, între situarea cuantificabilă în economia peisajului teatral românesc şi aventura lui „a fi, a face, a avea“ pe la porţile Orientului. Cînd şi-l subintitulează „cel mai vechi festival internaţional de teatru din România“, iniţiatorul proiectului are tot …

Am vrut să rescriu pe limba mea, cea a teatrului coregrafic, ceea ce îmi inspiră tumultuoasa lume a lui Caragiale al nostru. Gigi Căciuleanu   Dansatorul şi coregraful Gigi Căciuleanu se prezintă din nou în faţa publicului bucureştean cu un original spectacol de teatru coregrafic intitulatD’ale noastre, prin care subliniază admirativ forţa creatoare a dramaturgului Ion Luca Caragiale (1852-1912), acum, cînd comemorăm 100 de ani …

…Dar între timp am votat şi nu se mai pune problema. E anul Caragiale şi Gigi Căciuleanu trebuia să scoată ceva din joben. Şi bine a făcut, fiindcă lumea lui Caragiale e departe de a-şi fi dat obştescul sfîrşit. Cu toţii ne-am săturat de dînsa, ştergem cu ea pe jos, plecăm de tot din ţară apoi ne întoarcem, căci e mai bine acasă, măcar poţi …

Odată cu intrarea verii în drepturi depline – ne referim aici la valul de căldură din următoarele două-trei luni –, destinaţiile estivale vor înlocui în mare măsură mult mai puţin spectaculoasele drumuri spre muzee şi galerii. În tot acest timp, artiştii îsi continuă activitatea, în ateliere sau tabere de creaţie, departe de privirile publicului (posibil). În ideea menţionată, pentru a lua pulsul „domeniului vizual“ …

Din 8 iunie, un cod de bare „nepreţuit“ este expus pe simeza ICR Bucureşti. Meritul curatorial şi conceptul afişului se datorează graficianului Tudor Jebeleanu, ca un omagiu adus seniorului şi iubitului profesor Vladimir Şetran. După încheierea îndelungatei sale cariere universitare şi după o răscruce a trupului, cei doi au pregătit (de peste un an) selecţia de episoade ritmice ale liniei-pată. Au ales dintr-o serie de …

● V. Voiculescu, La răsărit de Paradis (o poezie inedită [apocrifă?], cu comentarii marginale aparţinîndu-i editorului, Ş. F.): Şarpe, nu că-i şuieri dulce/ Evei, tu, vrea ea, în roua/ Raiului, să mi se culce,/Bănuindu-i lui Adam/ Adulterul cu-o a doua/ Nevăstuică de haram.//Fapta are loc în taină;/ O, dar, pentru Preamăritul,/ Are vre un lucru haină?/ Rătăcirile,-acum, dor:/ Ţara li-i la răsăritul/Ălei dintîi ţări …

Schimbarea domnilor este bucuria nebunilor, se spune, şi sînt multe situaţii cînd zicala acoperă perfect realitatea. Este şi cazul destituirii (sau, mă rog, a „întreruperii delegării“) lui Dorin Dobrincu din fruntea Arhivelor Naţionale. Am să şi explic de ce.   În 2005 am ajuns consilier de stat în guvernul Tăriceanu, după ce lucrurile s-au mai aşezat, am primit printre altele, misiunea precisă de a rezolva …

Rezultatul alegerilor parlamentare din Grecia a confirmat dorința majorității grecilor de a rămîne în Uniunea Europeană. Știm bine – ca și în cazul URSS, așa cum era stipulat în Constituția ei – că nici o țară membră nu poate fi exclusă, ci doar se poate retrage din proprie voință. Partidul Noua Democrație, de centru-dreapta, a cîștigat alegerile cu un mic avans, care îi permite …

Skipper de interzonă este micro-romanul sau novella cu care Millenium Books îl readuce pe Sebastian A. Corn în atenția publicului la BookFest-ul de la începutul lui iunie, 2012. Este o confirmare nu doar a unei politici editoriale coerente, de sprijinire a valorilor din ficțiunea speculativă românească, ci și a judecăților de valoare operate în spațiul literar dat: numai ce Sebastian A. Corn primea la …

Skipper de interzonă este micro-romanul sau novella cu care Millenium Books îl readuce pe Sebastian A. Corn în atenția publicului la BookFest-ul de la începutul lui iunie, 2012. Este o confirmare nu doar a unei politici editoriale coerente, de sprijinire a valorilor din ficțiunea speculativă românească, ci și a judecăților de valoare operate în spațiul literar dat: numai ce Sebastian A. Corn primea la …

Sămbătă, 23 iunie (vineri, 22 iunie, la Bucureşti), centrele Instituto Cervantes din toată lumea îşi vor deschide porţile pentru „sărbătoarea care ne uneşte pe toţi care vorbim spaniolă“. Vă prezentăm în format pdf Suplimentul realizat cu sprijinul Institutului Cervantes Bucureşti, înclus în revista Observator cultural, nr. 629, din 22 iunie 2012. 

CreArT (Centrul de Creaţie, Artă şi Tradiţie Bucureşti) organizează cea de-a a VI-a ediţie a Festivalului Internaţional de folclor „Muzici şi tradiţii în Cişmigiu“. Despre evenimentele şi participanţii de la Bucureşti (22-24 iunie), puteţi citi în Suplimentul, în format pdf, inclus în revista Observator cultural, nr. 629, din 21 iunie 2012.