Nr. 761 (42)

Către domnul Nicolae Manolescu,Preşedintele Uniunii Scriitorilor din România Domnule Preşedinte,  După cum ştiţi, Apelul semnat la sfîrşitul lunii ianuarie de mai mulţi scriitori, jurnalişti şi oameni de cultură, prilejuit de acordarea Premiului „Mihai Eminescu“ – Opera Omnia, a generat o serie de reacţii şi ecouri. Dincolo de atitudinile şi poziţiile exprimate cu privire la acest subiect, dezbaterile au scos la iveală o …

A apărut recent la Editura Saeculum I. O. un volum care prezintă, pe bază de documente, relaţia lui G. Călinescu cu Securitatea. Cartea se intitulează Asaltul cetăţii. Dosarul de Securitate al lui G. Călinescu, iar autorul, I. Oprişan, reuşeşte să modifice imaginea publică a lui G. Călinescu (fixată doar pe cea deprofitor al regimului şi zelos susţinător al comunismului). Trei critici literari, din generaţii diferite, …

Spectacolul cotidian al furiei punitive televizate, vizibilă în acest început de nou mandat prezidenţial, pune „statului de drept“ într-o situaţie paradoxală: deşi statul de drept se legitimează prin „raţionalizarea“ parlamentarismul excesiv, realitatea românească actuală contribuie la deprecierea definitivă a puterii legislative, care doar ia act de deciziile justiţiei. Nu cumva chiar aşa sfîrşesc democraţiile, distrugînd echilibrul dintre puteri? Şi în fond, cum, cînd şi de …

Scriitorul, născut în 1961 în Sankt Petersburg, trăieşte din vremea copilăriei in Kiev şi scrie in limba rusă. A absolvit Institutul de limbi străine din Kiev (în afară de engleză şi japoneză, vorbeşte încă 9 limbi). Şi-a dorit să devină diplomat, ceea ce n-a izbutit din cauza „lipsei de relaţii“. A devenit ziarist, iar in timpul serviciului militar a fost paznic de închisoare in Odessa. A …

Lumea occidentală – şi noi pe lîngă ea – se tot miră să descopere ce băiat rău este Vladimir Putin, vedeta autocrată a democraţiei à la turca a Federaţiei Ruse din ultimele două decenii. NATO, UE şi celelalte organisme şi organizaţii mondiale – şi noi pe lîngă ele, dincolo de ameninţările de operetă profesate de Traian Băsescu – încearcă în ceasul al 12-lea să oprească …

La începutul acestei luni, la Palau Macaya din Barcelona, a avut loc conferinţa scriitorului Norman Manea La Europa del Este en la Europa del siglo XXI/Europa de Est în Europa secolului XXI, a doua sesiune din cadrul ciclului de conferinţe El futuro de Europa/Viitorul Europei, organizat în cadrul proiectului „Espai d’Humanitats. Medi­terrània i Europa“, o iniţiativă a revistei Maleta de Portbou. Editura Galaxia Gutenberg …

După scrutinul prezidenţial din 2014, trebuie să recunosc un fapt: viaţa politică românească a încetat să mă mai intereseze. Dezinteresul meu a crescut constant, atenţia fiindu-mi reţinută de alte întîmplări, ale mele, ale familiei şi ale mediului profesional în care mă învîrt. Cred că este un lucru bun. Dar ca tot omul, mai arunc şi eu cîte un ochi pe ecranul televizorului, mai zăbovesc pe …

Dacă e să cadă, atunci se prăbuşeşte. E o lege a lui Murphy. Ne-a păcălit Traian Băsescu. Aşa se vede acum. Ba, mai degrabă, ne-am lăsat păcăliţi. Oricît nu mi-ar plăcea, trebuie s-o admit. Dar tot nu înţeleg vehemenţa reproşurilor celor care, ani de zile, au susţinut PSD (apoi USL) şi pe Victor Ponta. Aveam de ales între un partid cu hoţi dovediţi şi condus, …

În cadrul Tîrgului Internaţional de Carte, organizat în luna februarie la Ierusalim, a avut loc o interesantă dezbatere pe marginea cărţilor Religie, politică şi mit. Texte despre Mircea Eliade şi Ioan Petru Culianu de Andrei Oişteanu şi Mircea Eliade. De la magie la mit, de Moshe Idel, ambele volume apărute anul trecut, la Editura Polirom. Dez­baterea a fost organizată de Ministerul Culturii din România, cu …

Apărut doar de o lună la Editura Bompiani, acest nou roman şi-a început turneul de promovare, în termeni fotbalistici, pe teren propriu. Sîmbătă, 14 februarie, la Bologna, îndrăgostiţi sau simpli admiratori ai operei lui Eco au făcut astfel încît Aula Magna din Archiginnasio – cea mai veche clădire a celei mai vechi Universităţi din Europa – să fie deja neîncăpătoare cu o oră înainte de …

A FOST Traduceri şi editori. Joi, 19 februarie, la Librăria Bastilia, Institutul Balassi – Institutul Maghiar din Bucureşti, în parteneriat cu ICR, a organizat o masă-rotundă în cadrul căreia reprezentanţi ai editurilor bucureştene au discutat despre şansa literaturilor central- şi esteuropene, şi în special a literaturii maghiare, pe piaţa românească. Au participat: Ioan Cristescu (Tracus Arte), Ciprian Măceşaru (Next Page), Ştefania Nalbant (Curtea …

A apărut recent la Editura Saeculum I. O. un volum care prezintă, pe bază de documente, relaţia lui G. Călinescu cu Securitatea. Cartea se intitulează Asaltul cetăţii. Dosarul de Securitate al lui G. Călinescu, iar autorul, I. Oprişan, reuşeşte să modifice imaginea publică a lui G. Călinescu (fixată doar pe cea de profitor al regimului şi zelos susţinător al comunismului). Trei critici literari, din generaţii …

Credeam că, odată cu trecerea timpului, se vor mai calma spiritele şi atitudinile justiţiare, schematizante faţă de marii scriitori care, într-un fel sau altul, au traversat infernul ideologic şi concentraţionar al anilor ’50, se vor rări sau măcar îşi vor domoli intensitatea. Mai ales că, între timp, destule documente au ieşit la suprafaţă. Cu toate acestea, ne-am dovedit mai harnici în a-i acuza pe intelectualii …

Multă telenovelistică. Aşa i-am descris cuiva, colocvial şi, admit, prea generalizator, dosarul de Securitate al lui G. Călinescu investigat de I. Oprişan. Prin forţa lucrurilor, nu-i o telenovelă ordinară, de nivelul unui Juan Miguel sau mai ştiu eu ce alt personaj cu rezonanţe hispanice. E telenovela lui G. Călinescu. Pe care Securitatea, prin diligenţii ei informatori, a urmărit-o luxuriant. Ceea ce a părut să-i indispună …

Cum să nu fie repudiată Securitatea, cu excrescenţele ei de tot soiul, cînd ies mereu la iveală dosare de urmărire absolut aberante? Cel mai recent făcut public îl priveşte pe G. Călinescu. Este editat de I. Oprişan, după ce, cu ani în urmă, acesta aduna laolaltă un mozaic de interviuri iniţiate în ideea omogenizării imaginii lăsate de profesor printre cei ce i-au stat în preajmă, …

Cu Fetiţa care se juca de-a Dumnezeu (Polirom, 2014), Dan Lungu (n. 1969) a ajuns la cel de-al cincilea roman (pentru a nu mai pune la socoteală cele două volume de proză scurtă şi antologiile coordonate, legate de cultură şi mentalităţi în comunism):Raiul găinilor (fals roman de zvonuri şi mistere), 2004, Sînt o babă comunistă!, 2007 (ecranizat de Stere Gulea), Cum să uiţi o femeie, …

Pe data de 8 octombrie 1920, la Editura madrilenă Espasa, vedea lumina tiparului unul dintre cele mai importante poeme ale secolului al XX-lea – şi nu numai –, poem comparabil ca importanţă cu, de exemplu, Waste Land-ul lui T.S. Eliot, publicat în 1922. Cu toate acestea, El Cristo de Velázquez, căci despre acest poem al lui Miguel de Unamuno este vorba, nu a stîrnit, la …

În genealogia livrescă a tribului marmaritean, la care se referă David Woods şi J. Schwartz, rolul unei unităţi militare din Benghazi, regiune de lîngă graniţa Libiei cu Egiptul, ai cărei soldaţi nord-africani fuseseră luaţi prizonieri de romani în ultimii ani ai secolului al III-lea sau în primii ani ai secolului al IV-lea, este doar o notă de subsol fără vocaţie istorică. Soarta cohortei, strangulată în …

Analiza viselor de Carl Gustav Jung este, aş spune, cel mai complet şi bine-venit manual de formare a analiştilor de orientare jungiană, disponibil acum şi în limba română. Ar putea să pară forţată afirmaţia mea sau să treacă drept consideraţia părtinitoare a unei împătimite de Jung, dat fiind că vorbesc de o carte care, chiar dacă poartă marca prestigioasei Princeton University Press, a apărut totuşi …

Pe 27 iunie 2014, Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, împreună cu Academia de Ştiinţe Medicale, au organizat, la iniţiativa preşedinţilor celor două asociaţii, profesorii Eugen Simion şi Irinel Popescu, un colocviu cu tema „Patografia lui Eminescu: adevăr şi legendă“. A fost o manifestare pluridisciplinară pe cît de spectaculoasă, pe atît de consistentă, plină de revelaţii interpretative, iar publicarea în volum a comunicărilor s-a impus …

Edi Rama este actualul prim-ministru al Albaniei. Albania este o ţară cu care românii au avut mereu de-a face. Ieri, ca şi azi. Istoria relaţiilor dintre cele două naţiuni e lungă. Iar poveştile din trecut şi cele ce zburătăcesc astăzi prin media sînt şi mai multe. Că e vorba despre români, că e vorba despre albanezi. Despre istoria Albaniei şi a albanezilor, din ultimii 25 …

Am citit cartea editată de Monique Yaari, «Infra-Noir», un et multiple (subintitulată „Un groupe surréaliste entre Bucharest et Paris, 1945-1947“) nu ca recenzent, ci mai degrabă cu ochii cercetătorului avangardei suprarealiste româneşti şi al suprarealismului în general. Ceea ce explică (şi justifică, poate) şi stilul uneori eseistic al dării mele de seamă. Volumul conţine o foarte substanţială introducere-prezentare a grupului, făcută de coordonatoarea Monique Yaari, …

Nu s-ar putea spune că răutăţile lipsesc din broşura lui Dan Zamfirescu, Istoria românilor văzută de Neagu Djuvara. Fals ştiinţific sau trădare de ţară? (Editura Roza vînturilor & Ed. Semne, Bucureşti, 2012, 102 p.). O întrebare dă tîrcoale, dintru început, în legătură cu ele. Există oare un patriotism care să legitimeze răutatea? Dacă da, pesemne că acesta îl face pe Dan Zamfirescu atît de exaltat, …

În ultimii ani, am fost, Doina Ioanid şi cu mine, invitaţi în Franţa, în Belgia şi în Ţările de Jos, ca să prezentăm traducerile în franceză sau neerlandeză ale poetei. Pentru ca discuţiile repetate să nu devină un număr de teatru, aproape mereu acelaşi, am găsit un şiretlic: mi-am notat pe fişe întrebările pe care Doina Ioanid le-a pus ea însăşi în interviurile publicate în …

Într-un interviu acordat Ziarului de duminică, în numărul din 10 martie 2006, prima întrebare pusă a fost: „Care este imaginea literaturii române în Olanda?“ Răspunsul meu a fost dintre cele mai scurte: „O imagine ca și inexistentă“ . La rîndul meu, am pus de mai multe ori interlocutorilor români întrebarea: „Care este imaginea literaturii flamande şi neerlandeze în România?“, iar răspunsul primit a fost la …

Democraţia-traducere: a face public, a traduce limbaje şi cunoştinţe experte. Cîtă vreme nu există traducere în comun, în limba comună, nu există democraţie. Temele şi discuţiile experte de interes public trebuie traduse. Intelectualii publici ar trebui să fie, de fapt, traducători, decodori, transcodori, nu simpli experţi (producerea monopolist-esoterică, la secret, „sub pecetea tainei” – „egipţianism” –, a unei forme economice capitaliste de cunoaştere, …

Ceremonia decernării Oscarurilor a avut loc anul acesta deja pe 22 februarie, la cea mai timpurie dată din istoria modernă a premierilor. Dacă, în anii ’80, premiile Academiei Americane de Arte şi Ştiinţe Cinematografice reprezentau un eveniment de martie-aprilie, iar în anii ’90, unul de martie, cam de zece ani, decernarea se vede mutată tot mai devreme în calendar, ca multe alte lucruri din lumea …

Bărboşi şi ostateci     De nu se ştie unde,-n unde,-ţi tulbură minţile Neptun.   Figuri ca două guri de tun, – afunde.   Figuri de proră,-n ora făr’ de oră, parcă...   În cam răspăr cu nava, stăruie o barcă pe care se lăţeşte, ca o eczemă, sarea (marină, iar nu gemă).   Fără să supere bolnava barcă, ce încă n-a ajuns …

Dl Andrei Pleşu m-a cucerit în urmă cu mai mulţi ani: nu s-a supărat pentru că am glumit în Venea din timpul diez despre volumul domniei sale Despre îngeri, ba dimpotrivă, a amintit într-un interviu din Cotidianul că lectura l-a amuzat. Cum să nu te impresioneze o asemenea atitudine într-un spaţiu public precum cel dîmboviţean, în care unii se supără din nimic?Am avut de atunci …

Puţini sunt autorii români care să poată egala documentarea în maniera înţeleasă de Rodica Bretin: odată cu câştigarea libertăţii de mişcare de după 1989, ea a vizitat locurile despre care va fi scris în cărţile sale, dintr-o dorinţă de a simţi pulsul acestora, nu numai de a lua cunoştinţă de ele. Parcurgerea surselor scrise din documentarea pentru o carte de-a sa este, pentru Rodica Bretin, …

  Miercuri, 4 martie 2015, de la ora 13, la Librăria Cărtureşti Verona (Strada Pictor Arthur Verona 13-15, Bucureşti), va avea loc o conferinţa de presă a Grupului pentru Reforma Uniunii Scriitorilor din România (GRUSR). Din partea GRUSR vor vorbi scriitorii Paul Cernat, Florin Iaru, Claudiu Komartin, Octavian Soviany, Bogdan Suceavă şi Paul Vinicius.   Aflată într-o profundă criză morală şi …

…și de ce ar interesa asta pe cineva? Ideea acestui grupaj, devenit între timp un supliment de opt pagini, s-a născut în urma poziţiei luate de Oltiţa Cîntec faţă de ceea ce ea considera un flagrant caz de copy/paste la Teatrul Naţional din Iași. Preluat de presa generalistă, „cazul“ a prilejuit o poziţionare în jurul onorariilor (mari) primite de regizorii de teatru și al „înșelătoriei“ …

Declaraţie de intenţii critice. La Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri“ din Iași, la începutul anului, a fost prezentată drept „premieră“ O scrisoare pierdută, în regia lui Mircea Cornișteanu, realizată exact la fel, în 2012, la Naţionalul din Craiova. „Evenimentul“ a detonat în lanţ, mai întîi pe reţelele de socializare, apoi și în presă, o serie de aspecte problematice din viaţa teatrală autohtonă: în primul rînd, chestiunea …

De cealaltă parte a „baricadei“, pentru a afla motivaţiile interne ale practicii refacerii unor spectacole dintr-un teatru în altul, le-am solicitat regizorilor Mircea Cornișteanu și Cristian Hadji-Culea (în același timp, și directori de teatru) un răspuns (pe care-l publicăm integral) la următoarele întrebări: 1. Ca regizor, de ce vă simţiţi tentat să vă reluaţi anumite montări, la o distanţă mai mică sau mai mare de …

Care sînt cauzele pentru care un regizor pune pe scenă, din nou, și din nou aceeași piesă, în diferite teatre, cu alţi actori, dar exact în aceeași formă? Putem oare considera acest teatru copy/paste o muncă artistică totală? Este etic din punct de vedere profesional acest procedeu? Este oare necesar de clarificat această intenţie a regizorului încă din faza negocierilor cu directorul teatrului respectiv? Este …

Reenactment-uri – aura istorică a producţiei originale domină lectura creaţiei refăcute; de obicei, un reenactement nu e realizat de același artist, cuprinde referinţe la original și, eventual, la procesul de reconstrucţie în sine, însă nu e obligatoriu: Trilogia antică, regia Andrei Șerban, refăcută la Teatrul Naţional București, la 20 de ani de la premiera de la LaMaMa, New York. În mod …

Citesc periodic în săptămînalele sau cotidienele noastre, mai centrale sau mai de provincie, articole cu tentă emoţională exacerbată despre „dreptul“ regizorilor de teatru de a se reîntoarce la același text dramatic, în mai multe versiuni scenice, sau de a recrea unele spectacole în forme asemănătoare primelor versiuni. În multe dintre aceste articole, care se doresc a fi dezbateri teoretice serioase, se insinuează că revenirea asupra …

Tonul face muzica, se spune. Or, tonul este sinonimul preciziei matematice. La fel ca muzica pe care o poartă, comedia muzicală (musicalul) mainstream este ramura artistică supusă celor mai draconice, probabil, reguli din lumea teatrală. Pentru alte tipuri de spectacole – teatrul dramatic sau chiar opera –, acest corpus de relaţii, de contracte, de principii scrise și nescrise ar putea părea coercitiv, o piedică în …

Pe vremea cînd m-am format ca actor, copierea unui act artistic era ceva de neconceput. A crea era un act de profundă originalitate, iar profesorii noștri considerau că în teatru cel mai important este actorul îndrumat de regizor… Cronicile vorbeau în primul rînd despre jocul actorilor. Spectacolele erau unice. E adevărat că nici formula copy/paste nu era încă un brand. Se zvonea uneori că în …

Mărturisesc că mi-a trebuit un anume efort de memorie pentru a găsi cîteva exemple pentru discuţia noastră: reluările în teatru. Da, un spectacol poate reveni de la o stagiune la alta, în aceeaşi versiune regizorală, şi nu e nimic reprobabil aici, asta face parte, uneori, din titlurile sale de glorie. Nu se joacă, oare, la celebrul Caveau de la Huchette din Paris, Cîntăreaţa cheală în …

Horaţiu Mihaiu e unul dintre artiștii de teatru români care și-a refăcut, programatic, un număr limitat de spectacole în alte teatre decît cele în care au avut premiera. Condiţia primară a reprezentat-o întotdeauna ca spectacolul original să nu se mai joace, o doua, la fel de importantă, fiind legată de faptul că fie „originalul“ fusese creat cu foarte mult timp în urmă (cazul lui Recviem, …