Nr. 829 (35)

Lumea se schimbă sub ochii noştri şi e greu de spus care vor fi consecinţele pe termen lung ale acestor schimbări. Tensiuni latente, conflicte mocnite, alimentate de frustrări colective acumulate în timp, izbucnesc din cînd în cînd, prilejuite – dacă nu chiar stîrnite în mod voit – de demagogia unor politicieni care pun mai presus de interesul celor pe care îi reprezintă măruntele lor scopuri …

Marţi, 28 iunie, şedinţa extraordinară din Parlamentul European s-a încheiat cu o rezoluţie prin care i se cere Marii Britanii să activeze „imediat“ clauza privind retragerea din Uniunea Europeană. Potrivit rezoluţiei: „Marea Britanie trebuie să activeze imediat clauza privind retragerea din Uniunea Europeană, pentru a evita incertitudinea şi a proteja integritatea UE“, au cerut eurodeputaţii, referindu-se la Articolul 50 al Tratatului de la Lisabona. În rezoluţia …

Sentimentul general este că rezultatul referendumului britanic din 23 iunie reprezintă semnalul unei insurecţii internaţionale a naţionalismului. Ceea ce se pierde din vedere este natura acestui presupus naţionalism. Un procent important din electoratul britanic se compune din imigranţi naturalizaţi. Indiferent dacă a fost sau nu cazul de această dată, este în sine posibil ca tocmai acest procent să determine rezultatul unei consultări populare, presupunînd că …

O eventuală desprindere a Marii Britanii de Uniunea Europeană, departe de a fi o catastrofă, ar putea deveni şansa unei mai strînse integrări europene, sau, dacă nu se poate, măcar a unor state-nucleu. O integrare care a fost întîrziată cu cîteva decenii de permanentul şantaj britanic. Oricum, înainte de a dezintegra Europa, votul majorităţii englezilor „pentru“ ieşirea din UE a dovedit cît de dezunit este …

Rezultatul referendumului din Marea Britanie pentru rămînerea sau ieșirea din Uniunea Europeană, mai simplu spus, chiar și pe buletinele de vot – Leave/Remain, In/Out –, cîștigat relativ confortabil prin acel 52% pentru (adică o diferență de peste un million de voturi, ceea ce face să nu existe dubii asupra intențiilor unei majorități), a pus toată omenirea pe jar. Cotațiile de la bursă au reacționat imediat, lira …

În ziua de vineri, 24 iunie, sute de milioane de oameni din Europa s-au frecat dis-de-dimineaţă la ochi, şi asta nu din cauza somnului care încă îi mai chinuia, ci a nedumeririi şi a şocului cauzate de o ştire: Marea Britanie s-a decis pentru Brexit. „Brexit, oh shit!“ – am strigat şi eu, ca toţi cei care fuseseră absolut siguri de contrariu. Din imensa avalanşă de …

Toată lumea s-a dezlănțuit după Brexit, el însuși o supremă, dar deloc ultimă ci, din contră, iată, inițială, originară dezlănțuire: Brexit amenință/se speră să nu fie decît începutul. Începutul a ce? Ei bine, bătălia începe (se declară, iese la iveală) chiar de aici, de la stabilirea mizelor post-Brexit (la care decizia britanică deschide obligatoriu accesul): „revoluție“ (citeș­te: reformă) a (instituțiilor și funcționării) Uniunii Europene (adică a …

Brexitul a şocat multă lume. Vestea pozitivă este că referendumul a fost organizat „pe bune“, contrazicînd puternic vocile, continentale sau insulare, deloc minoritare, ce ilustrează teoria conspiraţiei. La Londra n-a fost nimic aranjat. Bruxellesului nu i s-a făcut nici o concesie. Britanicii chiar au votat ţinînd seama de umorile lor. Acum, cîtă raţiune, reflecţie şi analiză au stat la baza acestei opţiuni este deja o …

Cu două săptămîni înainte de votul istoric din Regatul Unit, dintre cele trei – populare – reviste franceze, Libération, Le Figaro şi Le Monde, numai ultima dedica acestui subiect două articole, discret ascunse printre subiecte mai arzătoare pentru acel moment: Euro 2016, alegerile preliminare americane, Siria şi terorismul. Dar, şoc!, iată că englezii au votat că vor afară din Uniunea Europeană şi, culmea, mulţi dintre ei …

Sînt un anglofil vechi, insistent și adesea annoying (vorbesc zi de zi într-o romgleză cu fals accent britanic, un caraghioslîc pe care nu l-am identificat ca atare decît după ce-am nimerit la Londra: acolo, aproape orice european din Est e descoperit imediat ce deschide gura și, vrînd-nevrînd, e silit să cadă cumva la pace cu istoria și cu particularitățile locului din care vine). Cartierul Islington, …

Faptul a intrat în istorie: pe 23 iunie 2016, Marea Britanie a hotărît printr-un referendum să iasă din Uniunea Europeană. Votul a fost de 52% pentru a ieşi din UE versus 48% cei care doreau să rămînă, iar prezenţa la vot a fost semnificativă: 71,8%, adică aproximativ 30 de milioane de votanţi. Majoritatea celor care au dorit să rămînă în UE sînt tineri şi locuiesc …

Votul cetățenilor britanici la referendumul de acum cîteva zile nu vine din neant și nici nu e rezultatul unui cutremur social neașteptat. Probabil că, dincolo de articolele de ziar și lungile pagini de comentarii online, arta reflectează emoțional în modul cel mai subtil energiile iraționale declanșate în jurul chestiunii migrației (de fapt, a liberei circulații a forței de muncă), a „ciocnirii civilizaționale“ (de fapt, a …

  Proiectul editării operelor lui Cristian Popescu – icon al nouăzecismului, unul dintre cei mai influenţi şi mai valoroşi poeţi români ai ultimelor decenii – coincide cu prima lor reeditare. O reeditare tîrzie, la două decenii de la moartea prematură a autorului, dar obligatorie, pentru că atît volumele publicate înainte de căderea comunismului (Familia Popescu, apărută în suplimentul „Atelier literar – Cartea cea mai mică“ al …

    Povești de epocă, ale Bucureștilor din diverse vremuri, s-au scris și se pare că au și trecere la cititori. Fie că-i memorialistică, roman sau că-s studii savuroase de antropologie, povestiri diverse sau fotografii și poveștile lor. Și iată, avem  memorii ale Bucureștilor care iau diferite forme seducătoare. Simona Antonescu scrie și ea despre Bucureștiul interbelic, surprins în povești întretăiate în anul 1932, una a lui …

Un bărbat îndrăgostit îi scrie unei femei despre propria ei viață. Memoria acesteia e atacată de maladia uitării astfel încît porțiuni însemnate din trecutul ei lipsesc. Povestea spusă de bărbat încearcă să umple aceste locuri lipsă, să completeze spațiile șterse de amnezie. Scrisorile trimise reconstruiesc/ reinventează un trecut fracturat. Scrisorile dau viață unui discurs îndrăgostit. Și, așa cum știm deja, „discursul îndrăgostit este astăzi de …

De curînd, la Editura Univers a fost lansată o bine-venită colecţie de literatură română contemporană (intitulată „Scriitori români”), care propune – deocamdată – trei ti­tluri foarte bune: Salutări lui Troţki de Dumitru Crudu (proză scurtă, realist-ironică), Clavecinul domnului Daumier de Cati Giurgiu (proză scurtă, fantastic-eliadescă) şi Cît mai aproape de tine de Vlad Roman (roman de debut). Mă opresc aici asupra romanului de debut al …

„Adevărata poveste nu va putea fi auzită decît atunci cînd, prin artă, am găsit un mijloc de a-i da glas lui Vineri.“ (J.M. Coetzee, Foe)     „În mijlocul vîrfului teşit al dealului se găsea o îngrămădire de stînci, înalte cît casa. În unghiul format de două dintre aceste stînci, Cruso îşi construise o colibă din prăjini şi tres­tii, trestiile legate unele de altele cu pricepere şi împletite printre …

„Să nu devenim solemni, e sinistru.“ Paul Georgescu, în volumul lui Florin Mugur, Vîrstele raţiunii. Convorbiri cu Paul Georgescu, Editura Cartea Românească, 1982     Lumea intelectuală românească nu a dat niciodată dovadă de prea mare flexibilitate în a judeca un autor strict în funcție de opera sa scrisă. Intră în melanjul judecății naționale poziția lui socială, relațiile pe care reușește sau nu să le aibă cu persoane aflate în cercul …

Jurnalul, crede Matei Călinescu, este un gen minor, marginal. În acelaşi timp, jurnalul – scris, în primul rînd, pentru un singur cititor, autorul – este un dialog cu tine însuţi, un dialog iniţiat într-o situaţie incomodă, extremă, care îţi solicită fiecare fibră a fiinţei. Probabil acest amănunt face diferenţa dintre jurnal şi memorii. Jurnalul este crud, proaspăt, concentrat, dominat de o voce auctorială ale cărei …

Volumul lui Sorin Crişan, cercetător al culturii noastre vechi şi expert în teatru, universitar tîrgu-mureşean, Arta, fizionomia şi circulaţia cărţii în Transilvania secolelor XV-XVI cu o scurtă introducere la tiparul european (Editura Avalon, Cluj-Napoca, 2015, 330 p.) este o sinteză de istoria culturii şi a tiparului. Ea îşi propune să elucideze începuturile circulaţiei ideilor tipărite, dar şi, din perspectivă economică, a produsului numit carte, într-o …

La 30 mai 2016, a avut loc, la Ambasada României la Berlin, ceremonia de decorare a scriitorului Norman Manea, cu Ordinul Național „Steaua României“ în grad de Mare Ofițer, conferit de președintele României, în semn de înaltă apreciere pentru promovarea activă a culturii și a valorilor românești, pentru înalta ținută morală de care a dat dovadă de-a lungul întregii sale cariere. Distincţia a fost înmînată …

Eram student cînd am citit Pulovărul, o capodoperă a prozei scurte româneşti (la nivelul lui Preda sau Bănulescu), pentru un seminar de literatură română contemporană. Am continuat cu Despre clovni şi Întoarcerea huliganului. Descopeream un scriitor despre care ştiam puţine lucruri, dar a cărui voce o simţeam foarte diferită. Cînd a venit vremea să decid subiectul pentru teza de doctorat, n‑am ezitat foarte mult, în …

Norman Manea a avut în România, din păcate pentru cultura noastră, o receptare monofaţetată. Fie a fost discutat doar ca un scriitor al emigraţiei, fie a fost adulat exclusiv ca „omul care poate aduce Nobelul“, ori a fost etichetat drept eseistul care a îndrăznit să problematizeze „marele tabu“ autohton, acela al legionarismului generaţiei anilor ’30. Manea, însă, nu este doar un prozator complex. El trebuie înţeles …

O călătorie spre Oraviţa trece, fără scăpare, printre palatele ţigăneşti de la Strehaia; de o parte şi de alta a drumului, sute de turnuleţe de tablă zincată, uneori aurită, străjuiesc vile opulente şi de un prost-gust orbitor, cum ar spune Mircea Cărtărescu. Trecem cu maşina pe lîngă un botez al romilor, care şi‑au întins cortul pînă în marginea carosabilului, între două asemenea vile, încărcate de …

Este deja un loc comun. Întrebarea pe care și-o puneau nu doar formaliștii ruși – Ce este literatura? – capătă pe zi ce trece mai multe nedumeriri și răspunsuri decît acum 100 de ani. Impactul agresiv al știrilor transmise de agen­țiile de presă, radioul și televiziunea, care au concurat, la un moment dat, braț la braț, pînă să apară internetul și tabletele, schimbă din mers …

Continuăm seria de materiale despre Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu cu două articole dedicate, ca și cele de săptămîna trecută, mai ales producțiilor din străinătate invitate la FITS, accentuînd, din nou, importanța prezentării unor astfel de spectacole unui public românesc. Dacă asupra creațiilor românești vom reveni, căci ele rămîn în repertoriul teatrelor locale, analiza celor internaționale e menită să atragă atenția asupra continuei …

Ca întotdeauna, de 23 de ani încoace, febra Festivalului a cuprins tot orașul. „Construind încredere“ a fost tema acestei ediții, o încredere construită „programatic“, filă cu filă, spectacol cu spectacol. Un teatru ca stare permanentă, în săli sau pe stradă, alături de spectacole de dans, de proiecții de filme, o platformă de arte vizuale, expoziții, conferințe, seminare și ateliere. Invitați celebri, Eimuntas Nekrosius, Eugenio Barba, …

  Centenarul Dada continuă! Şi încă în forţă. Centrul de Excelenţă în Studiul Imaginii, (CESI), departament al Universităţii bucureştene – secondat de MNAR, BCU – ne promite în această vară fierbinte satisfacţia unei săptămîni Dada Vizual. Din dorinţa abordării paletei largi aparţinînd vizualului, organizatorii caută să prezinte o sferă a preocupărilor din domeniu, în diferite puncte din Capitală, iar noi ne propunem să-i urmărim pas cu …

Pînă la 31 iulie, simeza Galeriei AnnArt e judicios compusă armonic, ca un madrigal voit auster: dinspre alb spre negru, „în bătaia săgeţii“ (semnul eponim al expoziţiei Direcţii. Sens), devenită şuvoi de energii, nebuloasă grafică şi turbion pe varii formate şi grupaje. În cei şase ani de la absolvire, la cîteva instanţe de premiere, am „jurat“ deja pentru lucrările de grafică şi pictură semnate de tînărul …

Titlul Direcţii. Sens reuneşte o serie de lucrări care au ca temă de reflecţie contrastul între furtună şi calm, tulburare şi linişte. Furtuna şi tulburarea se regăsesc în mişcarea tumultuoasă a apei, sugerată prin tuşe de pensulă pe hîrtie, în densităţi de griuri transparente pînă la negrul concentrat al tuşului şi uleiului. Tuşele se aşază pe suportul alb al hîrtiei, ocupînd suprafaţa cu semne grafice şi …

George (Bogdan Dumitrache), un arhitect la vreo 30 şi ceva de ani, trece printr-o criză. Toată lumea trage de el, îi spune ce să facă şi ce ar fi bine pentru existenţa lui. Se simte sufocat şi îşi refugiază angoasele în nopţi pierdute prin cluburi şi zile lungi de muncă. Trebuie să termine un proiect pentru un concurs internaţional, dar nu pare că se poate …

Am ales să nu comentez „primăvara“ Operei Naţionale din Bucureşti, prevalîndu-mă de cunoaşterea prea apropiată a multora dintre persoanele şi părţile implicate. Nu ştiu dacă mi se solicitau răspunsuri care să reflecte experienţa de management sau backgroundul de critic muzical, dar ceea ce voi scrie acum va fi din postura ocupantului unui fotoliu din sală.   De-a lungul ultimilor 10 ani, am avut ocazia să urmăresc noile …

Trăim într-un modernism regresiv, al cărui unic proiect veritabil […] este crearea unui sistem consumerist, hedonist şi ultraindividualist. Cele câteva monumente emblematice, ca „La Grande Arche“ şi CNIT-ul de la Défense (sus şi în stânga, în desen), sunt simptomele urbanismului dement, megaloman, faraonic, totalitar şi antidemocratic, care n-au ştiut să vadă că, de fapt, Occidentul e ros, ca de termite, de către o populaţie eteroclită, fie …

Se poate și mai rău, totuși, decît cărți cu literatură bună care sunt proiecte maligne, acoperite sub corola „florilegiului“. Există șușa, antologia însăilată, cu cuprins discutabil atît în partea de ficțiune, cît și în cea de non-ficțiune, cu o ambiție colosală. Andreea Sterea este editorul antologiei Metamorfoze (Crux Publishing, București, 2015) și în cele 12 rînduri fără titlu cu care deschide volumul, față în față cu …