Nr. 746 (60)

Gheorghe Ursu, dizidentul român care a avut curajul să i se opună deschis lui Ceauşescu – pe vremea cînd acesta era încă la putere –, acuzînd-l, printre altele, de neglijenţă criminală faţă de locuitorii din blocurile avariate la cutremurul din 1977, a murit în 17 noiembrie 1985, în penitenciarul de la Jilava, după şase luni de anchetă instrumentată de maiorul de Securitate Marin Pârvulescu. …

Am promis, acum mai bine de şapte ani, tot în paginile revistei Observator cultural, că n-o să mai votez niciodată în această ţară. Tatăl meu murise atunci, la final de ianuarie, într-o Românie la fel de indiferentă faţă de moarte şi faţă de viaţă, într-un spital judeţean în care se supravieţuia (sau se murea, după caz) numai cu şpagă. Intuiam atunci, cînd făceam publică această …

Într-o perioadă, urmăream cu naivă aviditate evenimentele politice. Treptat, însă, am părăsit acest interes. Motivul este, cred, previzibil: dintr-o acută repulsie faţă de ceea ce se întîmplă pe scena politică românească, devenită din ce în ce mai insalubră, mai isterică şi mai venală, aglomerată de personaje cărora, în urma unei loterii eufemistice, le voi spune doar rudimentare. Oricît mi-ar displăcea generalizările, politicienilor de azi …

Duminică, 2 noiembrie, generaţia mea va vota pentru prima oară la alegerile prezidenţiale. E un eveniment major, la care nu mă gîndesc cu entuziasmul excesiv caracteristic oricărui debutant, ci, mai degrabă, cu circumspecţie şi cumpătare. Din păcate, cei 25 de ani de democraţie nu au reuşit să astupe golurile şi sechelele lăsate de comunism şi nici să le şteargă din mentalul colectiv, de aceea …

Respectat şi apreciat în toată lumea, omului politic român îi datorăm şi imaginea excelentă pe care o are România în străinătate. Cultivat, vorbitor de două sau de trei limbi străine, curtenitor şi spiritual, agreabil prin latura sa latină, pe care şi-o distilează fără ostentaţie, omul politic român lasă o impresie puternică la toate reuniunile internaţionale, la toate forumurile, cocteilurile şi dineurile la care este …

Părea o dimineaţă ca oricare alta, şi totuşi... Bucureştenii puteau crede că sînt victimele unei Fata Morgana. Ca prin miracol, străzile, dar mai ales bulevardele – lăsate, la căderea serii, în răvăşeala devenită endemică, sub bagheta de magician ratat a primarului general pus pe exasperarea cetăţenilor –, la lumina zilei, arătau împopoţonate, invadate pe ambele părţi de afişe supercolorate, încolonate ca la oştire, în …

Statuia din Praga   În locul oricărui comentariu politic vă trimit o imagine cu care, în calitate de cetăţean şi alegător, mă identific. E fotografia unei statui din Praga: Man hanging out. To hang out = a atîrna în gol; a-şi pierde vremea.

După alegerile ce se apropie, România se va alege cu un nou preşedinte. Asta înseamnă că, măcar pe moment, se va evita rutina Iliescu – Băsescu, preşedinţii realeşi din perioada postcomunistă, revenindu-se la o situaţie tip Constantinescu. Cu asta, noutatea s-ar prea putea să se termine, reintrîndu-se într-un context politic anunţat în proporţie zdrobitoare de premisele sale. El, contextul, se va caracteriza, oricum, prin …

Încerc să răspund aplicat, adică să mă refer explicit la candidaţii care sînt, vorba unui clasic mereu actual din politica noastră. Nu cred că trebuie să cerem cuiva mai mult decît poate da. Reuşeşte cineva să se autodepăşească? E de admirat, dar nimeni nu i-o poate cere. Nu portretul ideal al unui preşedinte interesează aici. Avem de ales unul din 14 – asta …

Portetul candidatului ideal este deja stabilit. Cred că majoritatea sondajelor de opinie sînt în acord cu aceasta. Candidatul ideal este cel care a fost hulit de mulţimile proletariatului suburban, începînd cu 29 ianuarie 1990, şi care, apoi, a fost împiedicat să se întoarcă în ţară, la mormintele părinţilor. Urcat în avion, nu a simţit umilinţă; ba chiar i-a iertat pe cei care îl urcau, …

Sînt un sceptic în materie de politică. Cred că, din 1990 încoace, traseul politic şi economic al României este determinat de treptata integrare în structuri militare şi economice regionale şi mondiale, abia apoi de performanţe locale. Cred, de asemenea, că ultimii 25 de ani au dat măsura rezervei de oameni politici de care dispunem şi care nu cred că evolueze prea mult în următorii …

Urmăresc frecvent presa din ţară şi sînt la curent cu atmosfera electorală, dar m-aş feri să devin excesiv de didactic, ca observator de departe. Acum cîţiva ani, m-am referit, chiar în aceste pagini,  la cei „Trei Crai de la Răsărit“, şefii de atunci ai celor trei partide importante, în dorinta de a vedea, în sfîrşit,  o drastică schimbare a distribuţiei de roluri în carnavalul …

Se făcea că ninsoarea de decembrie imacula Bucureştiul, iar la Cotroceni ajunsese un preşedinte chipeş, dar atît de serios, încît Ioan Groşan rămăsese fără obiectul-subiect al muncii lui Nutzi şi al jurnalului de la Cotroceni. Dar cum viitorul şi trecutul sînt a lumii două feţe, să ne întrebăm şi cum ar fi arătat România ultimilor 10 ani, cu un alt preşedinte. Oricum am întoarce-o, am …

Nu-s indolent, nici insolent; dar, parafrazîndu-l pe Bacovia, aş spune că: „Nu aşteptăm/ Cu iarna/ Care vine/ Decît să ningă...“.  

Revista Observator cultural mi-a făcut onoarea de a mă invita la o dezbatere despre alegerile prezidenţiale, organizată cu o săptămînă înaintea primului tur de scrutin. Invitaţia mă onorează, dar întrebările care ghidează discuţia mi-au creat o mică dificultate: mă întreb dacă cineva care trăieşte în afara României poate sau are dreptul să exprime o părere despre aşteptările sale în legătură cu viitorul preşedinte. Întrebarea, …

Din perspectiva unui autentic program de relansare economică, valoarea alegerilor care ne stau în faţă este una tactică, indiferent de rezultatul lor. Chiar dacă procesul electoral ar da soluţia cea mai favorabilă interesului naţional – adică dacă dl Klaus Iohannis ar deveni preşedintele României –, aceasta nu ar fi decît o victorie de etapă. Valoarea simbolică a prezenţei domnului Iohannis, în fruntea Statului, nu …

În mijlocul unei campanii electorale foarte agresive şi foarte urîte fiind, am impresia că rolul intelectualului în spaţiul public riscă să devină echivalent cu angajarea politică explicită (şi, adeseori, la fel de agresivă). Cu toate acestea, eu continui să cred că opţiunile politice ale intelectualului trebuie să fie departe de înregimentările politice, că intelectualul trebuie să fie un critic, şi nu un slujbaş al …

„N-am avut un Havel şi fiindcă este cu neputinţă să îţi ima­ginezi că Adrian Năstase, Ion Iliescu, Emil Constantinescu sau Traian Băsescu pot coborî fără zgomot treptele istoriei, pentru a redeveni pietoni de rînd. În cultura noastră politică, legitimată de exemple ilustre, se urcă din istorie direct pe soclu, se ajunge în Empireu, şi numai într-un singur caz, izolat, la Cimitirul Ghencea: politica noastră …

În ce mă priveşte, nu am aşteptări foarte mari de la viitorul preşedinte al României. Mi-am cam consumat fondul de investiţii de încredere – şi e rîndul politicienilor noştri să refacă acest fond simbolic, al meu şi al multora dintre cetăţenii României dezgustaţi de aranjamente, blaturi, valuri de insulte, coterii transpartinice şi retorisme de varii culori ideologice. România dezamăgită de întreaga clasă politică este …

De la prezidenţiabilul pe care-l voi vota în turul doi, dacă va cîştiga, am aşteptări minimale. Minimale, dar în acord cu propriile opţiuni de susţinător al „loviturii de stat“ din vara lui 2012, sfidat de intervenţia şi argumentele celor care au reprimat voinţa a 7,4 milioane de alegători. De la challengerul lui nu aştept nimic. Sînt, de fapt, nemulţumit de prestaţia tuturor prezidenţiabililor: toţi …

Invitaţia redactorilor revistei Observator cultural de a participa la grupajul pe care-l dedică alegerilor mă face să deschid bine urechile şi să ascult zgomotele lumii dezlănţuite. Aud ce mai face Ponta şi în ce necaz l-au băgat rudele şi „greii“ din propriul partid. Asta pe lîngă toate necazurile în care s-a băgat el singur, după mintea şi puterile lui, mă gîndesc eu. Mai aud, …

„Ţara şi întreg poporul/ Îşi aleg conducătorul;/ Brav, cinstit şi înţelept,/ El ne-arată drumul drept,/ Ce ne poartă, într-un avînt,/ Drept în raiul pe pămînt“[...]   Pentru alegerea de preşedinte, care urmează în curînd, să judecăm mai întîi calitatea ofertei politice. Ea nu e prea stimabilă: 14 candidaţi înscrişi în cursă arată, prin numărul mare şi diferenţele evidente de valoare dintre ei, imaturitate …

La momentul celui de-al şaptelea ciclu electoral pentru alegerile prezidenţiale desfăşurate în postcomunism, societatea românească are din nou ocazia de a-şi manifesta cultura politică de factură „voievodală“. Atît de bine împămîntenită, aceasta are drept nod axial personalizarea instituţională, iar la nivelul instituţiei preşedinţiei ea se regăseşte cu asupra de măsură. Şi asta întrucît, mai întîi, este de la sine înţeles că persoana modelează …

Din perspectiva primului tur al scrutinului prezidenţial din România anului 2014, lucrurile par clarificate. Toate sondajele de opinie îl dau drept cîştigător detaşat pe Victor Ponta, candidatul stîngii necomuniste. Îl urmează, la distanţă de şapte-zece-douăsprezece procente, în funcţie de „simpatia“ politică a institutelor de sondare a opiniei publice, Klaus Iohannis, reprezentînd ACL, respectiv alianţa de dreapta dintre PDL şi PNL. Aceştia doi ar trebui …

Nu se va schimba nimic esenţial în România odată cu alegerea unui nou preşedinte. Ab-so-lut nimic. România e o republică semiparlamentară/semiprezidenţială, în care adevărata putere de decizie a politicii sociale şi economice revine Guvernului, el însuşi dependent de o majoritate docilă în Parlament, iar rolul preşedintelui e de a media şi de a oferi un nivel superior de control în sistemul checks and balances. …

Aştept de la noul preşedinte al României ceea ce aşteaptă cei mai mulţi dintre compatrioţii noştri: să fie un altfel de preşedinte decît Traian Băsescu. Să fie respectabil şi respectat, dar şi să-şi respecte interlocutorii, fie ei persoane sau instituţii, să respecte Constituţia şi legile – şi să-i respecte şi pe filozofi, şi pe tinichigii. Ca orice formulare sintetică, şi cea de mai …

Ce calităţi ar trebui să aibă preşedintele României? Acest tip de întrebare se află în centrul gîndirii politice încă de începuturile sale. Spre exemplu, Platon şi Aristotel erau deja preocupaţi să determine calităţile specifice omului politic. Răspunsul la această chestiune nu este neutru: de modul în care se determină şi legitimează calităţile specifice politicienilor depinde recrutarea acestora. Un altfel de răspuns a fost oferit …

Nu exagerează deloc analiştii care descriu această campanie pentru prezidenţiale drept cea mai „ciudată“ sau „atipică“ din ultimele două decenii şi jumătate. În primul rînd, pentru că ea ne-a adus o tristă ieşire din scenă a celui care a deţinut funcţia de la Cotroceni în ultimii zece ani. Două mandate lungi, după o Constituţie croită special pentru Adrian Năstase. Altfel, scena e cam aşa: …

Cred că aşteptările generale merg în direcţia unui preşedinte care să fie un „arbitru“, un „mediator“ care să aplaneze, nu să alimenteze conflictele scenei politice – cu alte cuvinte să joace un rol diametral opus celui jucat de preşedintele aflat la sfîrşit de mandat. Mult mai puţin sau aproape deloc remarcat rămîne faptul că originea acestor conflicte şi disfuncţionalităţi nu poate consta doar în …

De la un om, fie el chiar preşedinte, nu se pot aştepta schimbări mai mari şi mai bune decît cele pe care le pot gîndi şi realiza preşedintele, echipa sa, opoziţia pre- şi postelectorală şi alegătorii, adică întreaga populaţie a cărei dezvoltare trebuie s-o servească corpul politic. A aştepta realizări miraculoase de la preşedinte este o iluzie care ne este interzisă de istoria secolului …

Tudor Arghezi era asaltat de Jules Perahim – un pictor avangardist, chiar bun artist, dar care, după 23 august, căpătase şi putere în lumea culturală românească – evident, pe criterii politice. Acesta voia să stea de vorbă cu poetul, nu întotdeauna în apele lui. Şi tot aşa, momentul întîlnirii se amîna, Arghezi avea şi el hachiţele lui, Jules Perahim insista. Ultima dată, autorul Cuvintelor …

Mi-aş dori, dacă se poate, ca noul preşedinte al României să nu fie Traian Băsescu. Nu se ştie niciodată. Cînd istoria va fi mai slobodă la gură, vom vedea în clar cusăturile cu aţă albă ale victoriilor lui Băsescu în 2009 şi la ultimul referendum. Viitorul preşedinte ar trebui să fie, potrivit speranţelor mele cele mai ambiţioase, profund altfel decît un Traian Băsescu care …

Miza. Schimbările internaţionale fac ca România să conteze geostrategic într-o măsură care nu-şi găseşte comparaţie în istoria alegerilor prezidenţiale anterioare. Agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, însoţită de trecerea regimului Putin la o politică antioccidentală, pune o mare responsabilitate pe umerii ţărilor NATO aflate la graniţa estică a Alianţei. Surprinzător, Ungaria, Cehia, Slovacia, Bulgaria par să demisioneze de la acest test de solidaritate. Polonia, Ţările Baltice …

Duminică, 2 noiembrie,  este programat primul tur al alegerilor prezidenţiale, la care participă 14 candidaţi. Cîştigătorul ar trebui să întrunească jumătate plus unu din numărul total al alegătorilor înscrişi pe liste, ceea ce este puţin probabil. Din acest motiv, va fi nevoie şi de un al doilea tur de scrutin, anunţat pentru 16 noiembrie. Cum politicul este o formă de cultură, am iniţiat o dezbatere la …

Duminică, 2 noiembrie,  este programat primul tur al alegerilor prezidenţiale, la care participă 14 candidaţi. Cîştigătorul ar trebui să întrunească jumătate plus unu din numărul total al alegătorilor înscrişi pe liste, ceea ce este puţin probabil. Din acest motiv, va fi nevoie şi de un al doilea tur de scrutin, anunţat pentru 16 noiembrie. Cum politicul este o formă de cultură, am iniţiat o dezbatere la …

Întrebările (orientative) pe care revista Observator cultural le-a trimis invitaţilor au fost: Ce aşteptări aveţi de la viitorul preşedinte? Ce anume ar trebui să se schimbe în raporturile dintre instituţia prezidenţială şi alte instituţii ale statului român şi în relaţia preşedintelui cu cetăţenii? Ca articole de legătură, răspunsuri din partea scriitorilor: Lavinia Bârlogeanu, Paul Cernat, Daniel Cristea-Enache, Péter Demény, Adina Diniţoiu, Caius Dobrescu, …

Duminică, 2 noiembrie,  este programat primul tur al alegerilor prezidenţiale, la care participă 14 candidaţi. Cîştigătorul ar trebui să întrunească jumătate plus unu din numărul total al alegătorilor înscrişi pe liste, ceea ce este puţin probabil. Din acest motiv, va fi nevoie şi de un al doilea tur de scrutin, anunţat pentru 16 noiembrie. Cum politicul este o formă de cultură, am iniţiat o dezbatere la …

Primele semne că se va ajunge aici au apărut imediat după instalarea guvernului Orbán, în urma cîştigării alegerilor parlamentare din 2010, cu o majoritate de 2/3. Încet, dar sigur, au început demontarea pilonilor de bază ai statului de drept, modificarea radicală a Constituției, a Legii Electorale (evident, în propriul avantaj, făcînd aproape imposibilă acţiunea partidelor de opoziţie), prevalenţa principiului autocraţiei, concretizarea unor construcţii megalomanice, …

Editura Tact publică volumul colectiv Epoca Traian Băsescu, sub coordonarea lui Florin Poenaru şi Costi Rogozanu, prima carte dedicată analizei impactului social şi politic al ultimelor două mandate prezidenţiale – din care publicăm un fragment în avanpremieră. Lansarea antologiei a avut loc joi, 30 octombrie, ora 19.30, la Inspayer Batiştei (str. Batiştei nr. 24A, Bucureşti), cu participarea coordonatorilor şi a autorilor. Din sumar: …

A FOST Premiu pentru Claudiu şi Crapii. Scurtmetrajul Claudiu şi Crapii (2013, regia Andrei Tănase) a cîştigat Premiul pentru Cel mai bun Regizor la Festivalul Internaţional de Scurtmetraj din Cipru. Festivalul a avut loc între 11 şi 17 octombrie şi s-a aflat la cea de-a opta ediţie. Filmul a fost susţinut de CNC şi este realizat de Libra Film în coproducţie cu Deutsche Exotik Filmproduktion …

Romain Puértolas este un autor francez care a zguduit piaţa vînzărilor de carte din ţara sa chiar cu debutul său, Extraordinarul voiaj al unui fakir care a rămas blocat într-un dulap Ikea (Editura BaroqueBooks, trad. Virginia Costeschi), roman care, într-un an de la apariţie, a ajuns la cea de a 19-a ediţie. Drepturile de traducere s-au vîndut instant în aproape 40 de ţări, urmează, evident, …

În perioada 22-24 octombrie 2014, a avut loc Festivalul Internaţional de Literatură de la Timişoara. În acest an, cea de-a III-a ediţie s-a desfăşurat sub titulatura „La Vest de Est/ La Est de Vest“ , prilejuind întîlnirea publicului din capitala Banatului cu nume de primă mărime ale literaturii contemporane. În prima seară (moderată de Luiza Vasiliu), în Sala Barocă a Muzeului de Artă Timişoara au …

Nu ştiu dacă este necesar să mai conving pe cineva de utilitatea şi de relevanţa Festivalului Internaţional de Literatură de la Timişoara. Îmi vin însă în minte cuvintele Oanei Boca-Stănescu (care a iniţiat acest proiect împreună cu Ioana Gruenwald şi cu Robert Şerban în 2012) continuînd linia deschisă de acţiunile Fundaţiei „A Treia Europă“: Oana mi-a vorbit despre sensul spaţiului cultural bănăţean ca punct de …

László Krasznahorkai este un scriitor care şi-a descoperit propria lume încă de la prima sa carte – Satantango (Magvető Kiadó, 1985, traducere în limba română de Anamaria Pop, Editura Curtea veche, 2012). După transpunerea cinematografică a lui Bela Tarr, probabil una dintre cele mai importante performanţe cinematografice ale anilor ’90, scrisul lui Krasznahorkai a devenit cunoscut în lumea întreagă. Pe lîngă primul său roman, George …

Iată cum este decrisă în Autobiografia sa, rămasă încă inedită, a doua vizită făcută de Barbu Zevedei în România lui Nicolae Ceauşescu: „În vara anului 1981, am vizitat România vreme de opt zile, la invitaţia oficială a Guvernului, pentru a-mi revedea familia şi locurile natale, dar mai cu seamă pentru a vedea de aproape realizările regimului socialist. Am acceptat invitaţia doar după ce ambasadorul …

Irina Teodorescu, născută la Bucureşti, publică la Gaïa Éditions primul ei roman, La malédiction du bandit moustachu (Blestemul tîlharului mustăcios), scris în limba franceză. Remarcat de critică, el s-a bucurat de aceeaşi primire entuziastă şi din partea publicului şi se numără astăzi printre succesele de librărie din Franţa.   Atunci cînd, la vîrsta de nouăsprezece ani, Irina Teodorescu ajungea la Paris, era în mod sigur …

Giovanni Raimondo Rotiroti, profesor universitar de limba şi literatura română la Universitatea „L’Orientale“ din Napoli, este traducător şi editor, autor a 10 cărţi despre literatura română, printre careDan Botta. Între poiesis şi aisthesis (2001), Il demone della lucidità. Il „caso Cioran“ tra psicanalisi e filosofia (2005), La comunità senza destino. Ionesco, Eliade, Cioran all’ombra di Criterion (2008), Odontotyrannos. Ionesco e il fantasma del Rinoceronte (2009), …

Vineri, 17 octombrie 2014, a avut loc la Bard College, New York, dezbaterea intitulatăIstorie şi responsabilitate, dedicată genocidului romilor în cel de-Al Doilea Război Mondial. Evenimentul a fost iniţiat de cunoscutul muzician Adam Fischer, dirijorul şi directorul muzical al Orchestrei Austro-Ungare Haydn, care a şi dirijat, în aceeaşi seară, o superbă interpretare a Requiemului de Mozart, dedicată comemorării, în excelenta interpretare a studenţilor Conservatorului Bard.Requiemul …

Cu mai bine de jumătate de veac în urmă, urmăream, plin de uimire, înflăcărarea cu care Petru Comarnescu vorbea despre Brâncuşi. Figura sa leonină căpăta o aură mistică, pomeţii i se aprindeau, ochii aruncau fulgere, coardele sale vocale emiteau sunete cu amploare de trăznet asupra sălii încordate la maximum, veritabilă arenă în plină desfăşurare a coridei. Cu toate că era marginalizat şi nu putea semna …

Cuminţenia pămîntului, foto autor anonim, MNAR   În numărul 744 al revistei Observator cultural, din 17 octombrie 2014, Henry Mavrodin a acordat un interviu lui Ovidiu Şimonca, în care s-a referit şi la opera Cuminţenia pămîntului de Brâncuşi, afirmînd: „Am expertizat opera, la data revendicării acesteia de către moştenitori. O operă fundamentală pentru cultura universală e tăvălită prin promiscuitatea culturală actuală. După …

Povestea acestui text, a aventurii sale în România, este una destul de complexă. El a pătruns în ţară cu destui ani în urmă, prin 2010, cînd, în cadrul taberei de scriere dramatică organizată de Universitatea de Arte din Tîrgu Mureş, în colaborare cu Teatrul Lark din New York, a avut loc un spectacol lectură conceput de Oana Leahu, în prezenţa autoarei şi utilizîndu-se traducerea …

Degeneratul Hollywood  Cel mai recent film al regizorului de origine canadiană David Cronenberg, unul dintre cei mai importanţi autori de cinema contemporani, s-ar fi putut intitula, parafrazîd un titlu al lui Woody Allen, Tot ce nu aţi vrut să ştiţi despre Hollywood şi nici nu v-aţi fi gîndit să întrebaţi. Reprezentarea sumbră şi dezolantă a „cetăţii visurilor“ din Hărţi către stele nu are echivalent, …

Muzeul Naţional de Artă Contemporană a invitat specialiştii din zona artelor vizuale contemporane, artişti şi curatori să formuleze propuneri de proiecte pentru calendarul de evenimente al muzeului din perioada aprilie 2015-aprilie 2016. Iniţiativa încurajează toate disciplinele de cultură vizuală (arte plastice, arte decorative, design, fotografie, media) şi toate mediile, de la cele tradiţionale pînă la cele electronice şi transdisciplinare. Termenul-limită al depunerii de proiecte a …

În 2014 se împlinesc 100 de ani de la naşterea pictorului George Ştefănescu-Râm nic, una dintre personalităţile-surpriză, dacă ne referim la recitirea istoriei recente a artei româneşti. După o carieră de scenograf la Teatrul Bulandra, artistul a evoluat spre libera abstracţie cromatică, în discreţia concentrată a atelierului bucureştean, apoi în atelierul din Lüdinghausen, lîngă Münster. O creaţie picturală care „trece rampa“, la propriu şi la …

Unuia nu i-a fost dat să fie nici prim-ministru, nici preşedinte. Altul a fost de două ori şi-un pic preşedinte. Cel de-al treilea îşi doreşte să fie. Despre trei politicieni români, de ieri şi de azi, şi despre mărturiile lor este vorba la acest moment al lecturii.   Mă grăbesc să semnalez apariţia unei cărţi deosebite, pe care măcar politicienii ar trebui …

4 iunie 1982. Zi însorită la Paris, început de caniculă. Pe Centralul de la Roland Garros se dispută una dintre semifinalele de simplu masculin, partida dintre suedezul Mats Wilander, care are doar 17 ani, şi experimentatul argentianian José Luis Clerc. La scorul de 7-5 6-2 1-6 şi 6-5 în favoarea lui Wilander, acesta are minge de meci pe serviciul adversarului. Schimb lung, de pe linia …

Continui să fiu întrebat de către conştiinţă, despre poziţia faţă de momentul politic prezent. Ca pictor, mă prevalez simbolic de viciul percepţiei profesionale, ce, în reprezentare, prevede unitatea integrală a imaginii. Astfel, portretele detaşate de fondul moral şi cultural incalificabil rămîn coerente acestuia; nu pot fi decupate din contextul imaginii, spre o eventuală reliefare preferenţială. Dependenţa totală de fond a portretelor prin reciprocă complicitate le …

Supereroul de azi este o invenţie americană, ca apa caldă şi chifteaua. Pentru români, asta e o axiomă cu demonstraţie, adică nici nu mai trebuie spus că dacă America n-ar fi fost ce este, din 1989 şi până acum, apa caldă ar fi continuat să nu curgă în ţevile tuturor cartierelor de blocuri gri de pe-aici. De asemenea, mititeii n-ar fi ajuns să sfârîie pe …

Victor Ponta a obţinut 40,44% din voturi la prezidenţiale, fiind urmat de Klaus Iohannis cu 30,37%, şi de Călin Popescu Tăriceanu, cu 5,36%, conform rezultatelor finale anunţate de de Biroul Electoral Central. Victor Ponta a obţinut 3.836.093 de voturi, Klaus Iohannis a fost votat de 2.881.406 de alegători, iar Călin Popescu Tăriceanu  – 508.572. Celelalte rezultate: Elena Udrea – 493.376 voturi (5,20%), …

Scriitoarea israeliană Zeruya Shalev este laureata Premiului „Femina Étranger”, ediţia 2014, pentru romanul Fărîme de viaţă/ Ce qui reste de nos vies, apărut anul la Gallimard, traducere din ebraică de Laurence Sendrowicz.  Ediţia în limba română a romanului a fost publicată în colecţia „Biblioteca Polirom” (coordonator Bogdan-Alexandru Stănescu), în anul 2012, traducere din limba ebraică de Ioana Petridean.  Ceilalţi autori nominalizaţi la ediţia din …